Page 65 - Simpozion Orasul Viitorului 1
P. 65

la descoperirea unor căi noi de urmat. Este greu aplicabilă la clasele mici în forma ei standard, dar
               ea suportă adaptări și adoptarea ei ca metodă dezvoltă creativitatea.
                       La nivelul copiilor din ciclul primar, orice rezolvare de situaţii problematice constituie în
               acelaşi timp o manifestare a creativităţii lor. Principala caracteristică a gândirii creative la elevi este
               noutatea sau originalitatea soluţiei găsite, a ideii emise.
                       Povestirea prin analogie a unor întâmplări din viaţa copiilor, citite sau auzite de ei, ridică
               multe probleme de natură psihopedagogică, care se cer cunoscute de către învăţător, în primul rând.
               Mai întâi, această cerinţă se poate formula numai în legătură cu anumite texte, al căror conţinut
               poate solicita o experienţă de viaţă a copiilor şi de informare a lor.
               Ex. După lecţia „Puiul” am propus elevilor să povestească, prin analogie, o întâmplare deosebită
               din  viaţa  lor,  la  care  au  luat  parte  activ  şi  care  a  presupus  asimilarea  de  noi  informaţii,  dar  şi
               stabilirea mai multor legături între cele citite şi faptele petrecute zilnic.
                       La  lecţia  ,,Fata  babei  şi  fata  moşneagului”  ,  de  I.Creangă,  am  utilizat  povestirea  prin
               contrast. Pornind de la faptele de ispravă ale fetei babei, le-am cerut elevilor să compare cele două
               fete găsind însuşiri opuse celelaltei fete. Activitatea lor creatoare a constat în faptul că elevii au fost
               puşi în situaţia să-şi imagineze acţiunile, faptele, întâmplările, să stabilească relaţiile necesare în
               care  intră  aceste  personaje  în  funcţie  de  însuşirile  care  li  se  atribuie.  Le-am  solicitat  elevilor  să
               introducă în noua povestire şi alte personaje. Acest tip de povestire poate fi considerat un exerciţiu
               care stimulează capacităţile compoziţionale ale elevilor, dezvoltă imaginaţia creatoare şi însuşirile
               gândirii divergente.
                       La un nivel  şi  mai ridicat  au fost antrenate şi  dezvoltate însuşirile creatoare ale elevilor,
               atunci când sarcina didactică a constat în susţinerea unui dialog (La magazine, La biblioteca). Astfel
               de teme au solicitat elevii să creeze adevărate scenarii cu caracter didactic şi artistic. Restructurarea
               textului  sub  forma  de  dialog  a  presupus  introducerea  unor  personaje  cărora  a  trebuit  să  le
               încredinţeze  diferite  roluri  în  cadrul  convorbirii  lor,  a  trebuit  stabilit  un  anumit  conţinut  al
               întrebărilor şi al răspunsurilor .
                       Textele literare cu conţinut istoric, pot genera momente scurte de inventivitate şi creare a
               unor întâmplări ce au ca erou pe elevul care elaborează povestirea. Astfel, le-am cerut elevilor să-şi
               imagineze şi să compună un alt sfârşit pentru întâmplarea din partea a treia a lecturii „Stejarul din
               Borzeşti” de Eusebiu Camilar. Progresul în procesul de învăţământ este condiţionat, într-o măsură
               covârşitoare, de o motivaţie superioară din partea elevului, exprimată. Stimularea creativităţii am
               realizat-o  şi  prin  compunerea  de  probleme.  Modul  delicat  în  care  se  intervine  în  rezolvarea  de
               probleme simple, compuse de elevi, face să le sporească interesul pentru creaţia proprie.
                       Prin interesul sau nemijlocit faţă de problemele ce i le oferă, prin plăcerea de a cunoaşte, de
               a  explora  necunoscutul,  prin  satisfacţiile  pe  care  le  are,  un  rol  important  în  dezvoltarea  gândirii
               elevilor  îl  are  rezolvarea  problemelor,  iar  stimularea  creativităţii  gândirii  se  realizează  şi  prin
               compunerea de probleme de către elevi. Compunerea problemelor în care elevul îmbină cuvinte şi
               numere exprimând relaţii între cantităţi – mulţimi – stimulează gândirea la o activitate intensă şi de
               creaţie urma eforturilor sale.
                       În acest sens, jocul didactic matematic îşi are şi el menirea sa. Jocul este puntea care poate
               uni  şcoală  cu  viaţa,  activitatea  ce  permite  copilului  să  se  manifeste  conform  naturii.  Printre
               exerciţiile folosite de mine la clasă, pentru stimularea creativităţii se numără și următoarele:
                       1.  Constructorii: ( se poate folosi de la clasa I, până la a IV-a, mărindu-se dificultăţile)
                       Scop: consolidarea cunoştinţelor cu privire la figurile geometrice, dezvoltarea imaginaţiei
               creatoare .
                       Material: trusă cu figuri geometrice.


                                                                                              60
   60   61   62   63   64   65   66   67   68   69   70