Page 64 - Simpozion Orasul Viitorului 1
P. 64
Experiențe si practici educaționale menite să evidențieze imaginația creatoare a
elevilor
prof. înv. primar CLAUDIA - CRINA ȘORTAN,
Școala Gimnazială „Iuliu Maniu” Zalău
Creativitatea, ca dimensiune principală a omului contemporan trebuie să constituie o
problemă centrală a școlii. Pentru a dezvolta capacitățile creatoare ale elevilor cadrele didactice
trebuie să cunoască în primul rând trasăturile comportamentului creator. Acestea se referă la:
nivelul de inteligență generală, gândirea divergentă, fluența gândirii, receptivitatea față de
probleme, spiritul de observare, imaginația creatoare, originalitatea, capacitatea combinatorie,
perseverența, iniţiativa, nonconformismul în idei, etc.
S-a confirmat experimental însă faptul că randamentul școlar nu reflectă fidel nivelul de
creativitate al unui elev. De aceea este greșit a încuraja extracurricular creativitatea doar la acei
elevi care au rezultate școlare deosebite. Einstein fusese un elev slab, dar a dat fizicii, mai târziu,
extraordinar de important, teoria relativității! Cel mai potrivit este să depistăm prin câteva căi
potențialul creativ al școlarului mic și printre acestea menționăm:
- analiza realizărilor obținute de aceștia la olimpiade, concursuri, competiții, probe școlare
cu caracter creativ ;
- testele de investigare a originalității (Ex: ,,Gasiți cât mai multe întrebuințări neobișnuite
ale unei cărămizi.’’), flexibilității gândirii ( Ex.: ,,Gasiți cât mai multe soluții de rezolvare a
problemei x’’), a fluidității gândirii (Ex.: Dați cât mai multe exemple de cuvinte care încep cu litera
,,m’’) sau a dezvoltării imaginației creatoare .
- aprecierile proprii sau ale cadrului didactic pe baza unor chestionare (v. Anexa 3).
Modalități de dezvoltare a potențialului creativ la școlarul mic
Creativitatea ca și proces complex angajează întreaga personalitate a elevului. În școală nu
se poate vorbi de creații de mare originalitate decât la elevii excepționali, la ceilalți fiind vorba doar
de un potențial creativ ce urmează a fi dezvoltat pe diferite căi, atât în procesul de învațământ cât și
în cadrul activităților extrașcolare.
Dar pentru a putea dezvolta cu adevarat eficient acest potențial creativ al micului școlar
trebuie pe de o parte înlăturate o serie de bariere, de blocaje (blocajele culturale, conformismul -
elev și dascăl, neîncrederea în fantezie și prețuirea exagerată a gândirii logice) ,iar pe de altă parte
cele de ordin metodologic (rigiditatea tiparelor, fixitatea funcțională, critica prematură) și nu în
ultimul rând blocajele emotive (teama de a nu greși, graba de a accepta prima idee, descurajarea
rapidă, tendința exagerată de a-i întrece pe altii ).
Ca învaţător, caut să elimin aceste blocaje și să deschid drumul spre creativitate, ieșind din
tiparele învățământului formal.
Ca metodă des utilizată, Brainstormingul (engl. „furtuna în creier’’) surprinde concret
obiectivele legate de creativitate. Problema este pusă tuturor membrilor din grupul creativ, eterogen
din punct de vedere intelectual. Fiecare își expune punctul de vedere, se discută și se alege cea mai
bună soluție. Aceasta va fi expusă de conducătorul grupului, receptiv, de încredere și respectat.
Deschişi spre colaborare, mai ales dacă aceasta capătă şi caracterul de joc ( întrecere între grupe)
copiii duc la bun sfârşit sarcina dată. Urmează apoi verificarea şi evaluarea aplicării ipotezei.
Ex. Care sunt motivele pentru care Alba- ca- Zăpada acceptă să rămână în casa piticilor?
Sinectica este metoda prin care, mai întâi ceea ce este străin se face familiar apoi ceea ce a
devenit familiar redevine străin prin găsirea unor metafore, comparații, personificări care pot duce
59