Page 64 - UNIREA - Nr 10

s-a dovedit benefică, implicându-se activ în rezolvarea 10
unor sarcinii cooperative cu reprezentanţii statelor
aliate. De astfel, în ianuarie 1917, Berthelot a făcut
demersuri la Petrograd, pentru a susţine în mod indi-
rect cauza românească şi a Franţei, unde a avut un întreaga Misiune Militară”, legea fiind propusă de
schimb de replici cu şeful Marelui Cartier General deputatul Constantin Banu şi semnată de regele
rus din aceea perioadă, V. I. Gurko, moment pe care Ferdinand I, la 18 iulie 1917. Satisfăcut de această
generalul V. Pétin îl va menţiona în lucrarea sa, Le decizie a autorităţilor române, generalul francez scria
drame roumain, 1916-1918, publicată la Paris, în familiei sale în Franţa şi o informa că „Am fost în-
1932, astfel:„Schimburile de vederi dintre gene- ştiinţat că Senatul şi Camera Deputaţilor m-au
ralul Berthelot şi generalul Gurko, care apără proclamat cetăţean de onoare al României cu acla-
punctul de vedere rusesc, au fost aprinse şi au maţii şi cu o unanimitate de voturi, ce mă flatează
pus în evidenţă divergenţele profunde. Sunteţi mai în mod deosebit.”.
român decât românii, i-a spus într-o zi Gurko lui Popularitatea generalului a cunoscut o creştere
Berthelot. În realitate, noi nu eram mai români considerabilă, motivând astfel foarte mulţi ostaşi să
decât românii, ci, prin acţiunea noastră, susţineam se înroleze ca voluntari în armată, printre ei numă-
cu energie interesele franceze”. rându-se foarte mulţi ardeleni şi bucovineni, care vor
Implicarea generalului Berthelot şi a cola- sosi la Iaşi, în data de 7 iunie 1917, şi pe care generalul
boratorilor săi în procesele de reorganizare ale armatei Berthelot i-a primit cu bucurie, urmând ca a doua zi
a avut, în prima jumătate a anului 1917, rezultate re- să aibă loc în Piaţa Unirii ceremonia de depunere a
marcabile. Sub îndrumarea şi supravegherea atentă jurământului de credinţă faţă de rege.
a generalului francez au fost construite marile unităţi, În cele mai dificile condiţii, reorganizarea
au fost organizate centrele de insurecţie şi a şcolile armatei române a fost încheiată până în iunie 1917,
militare, soldaţii francezi oferind, de asemenea, un iar planul de acţiune pentru frontul din Moldova a
sprijin substanţial acestor activităţi. fost finalizat. Obiectivul principal al planului era, fără
Istoricul Glenn E. Torrey menţionează, în lu- doar şi poate, eliberarea Munteniei de trupele inamice,
crarea sa The Romanian Battlefront in World War ofensiva urmând a fi declanşată la data de 22 iulie
I: „faptul că, sub conducerea generalului Henri Ma- 1917. Însă nemulţumirea lui Brătianu faţă de data
thias Berthelot, divizii întregi au fost rapid aduse înapoi declanşării ofensivei l-a determinat pe Ferdinand I
la ordinea de luptă. În timpul lunilor de iarnă şi de să convoace, în data de 18 iulie 1917, un consiliu de
primăvară, un inventar enorm de arme a ajuns în Ro- război, la care au luat parte şi şeful Înaltului Coman-
mânia prin intermediul liniilor de cale ferată din Rusia, dament Român, generalul Constantin Prezan, şeful
inclusiv 199 de avioane de luptă şi de recunoaştere, misiunii franceze, Henri M. Berthelot, dar şi repre-
2.700 de mitraliere, 1, 37 milioane de grenade, 220.000 zentatul rus Scerbacev. Tot sub preşedinţia regelui,
de puşti, 100 de milioane de cartuşe, 2 milioane obuze are loc câteva zile mai târziu un alt consiliu, cu aceiaşi
de artilerie, precum şi alte materiale de război de strictă protagonişti ca şi la prima întrunire, cu excepţia ge-
necesitate. Din documentele franceze putem releva neralului Al. Averescu, care la primul consiliu nu a
faptul că, în pofida condiţiilor foarte îngrijorătoare, la participat. La consfătuire, conform celor menţionate
jumătatea lunii martie armata română avea un număr de Averescu: „s-a discutat eventualitatea evacuă-
de 492.403 de cadre militare. Deşi numărul efective- rii Moldovei. Era chestiunea unde să se retragă
lor nu era foarte mare, acestea au fost grupate în Ar- armata. Se prezentau mai multe soluţiuni: Kerson,
mata a 2-a aflată sub comanda generalului Alexandru Poltava şi Harkov”.
Averescu, reunind 6 divizii, şi Armata 1, aflată în plin Înaintea declanşării ofensivei, care trebuia să
proces de reogranizare, care cuprindea 9 divizii. înceapă la 1 iulie, Berthelot face o ultimă inspecţie a
Autorităţile române au apreciat în mod deosebit frontului, controlând, la 27 iunie/ 10 iulie 1917, frontul
activitatea generalului H.M. Berthelot, iar, drept do- destinat Regimentului 47 / 72 Infanterie, aflat sub
vadă, la 21 mai 1917 a fost votată de Parlament acor- comanda generalului Radu Rosetti, respectiv, două
darea cetăţeniei de onoare a României. zile mai târziu, urma a efectua o vizită pe frontul Cor-
I. G. Duca, ministru în guvernul Brătianu, pului 6 Armată Română. Concluziile finale ale acestor
menţiona, de altfel, în memoriile sale că momentul a inspecţii au fost notate într-un raport înaintat regelui
produs „o nouă şi călduroasă manifestaţie de sim- Ferdinand I, în care se reliefează faptul că trupele
patie pentru sărbătorit, pentru Franţa şi pentru aveau un moral ridicat şi erau foarte bine instruite; de

64