Page 69 - UNIREA - Nr 10

10
Pe patul spitalului, în durerile rănii, el a mai

continuat comanda victoriei, urmărind pe inamicul
învins. Testamentul lui va fi executat: duşmanul nu va
trece Carpaţii.
După ce Generalul Dragalina a fost rănit în gând!”. Corpul a fost aşezat pe un catafalc improvi-
inspecţia pe front, totuşi planul său de operaţii a fost zat, până ce va fi transportat la Biserica Albă din
continuat şi dus la îndeplinire de către colonelul Ioan Bucureşti.
Anastasiu, ceea ce a făcut ca, după alte trei zile de Generalul Ioan Dragalina se stingea din viaţă
lupte înverşunate, trupele germane să fie respinse din- la vârsta de 56 de ani, scriind o pagină de eroism ca-
colo de fosta frontieră. re nu se va şterge niciodată din istoria şi memoria
Viteazul general se afla în spitalul din palatul noastră. Învingătorul de la Jiu poate dormi liniştit
regal, unde era şi fiul său rănit, Căpitanul Dragalina. somnul celor bravi.
Rănit la mână şi la umăr, Generalul Dragalina a trebuit Marele istoric Nicolae Iorga, care îi dedică
să sufere operaţia amputării braţului, operaţie făcută Generalului Ioan Dragalina pagini în valoroasele sale
de dr. Toma Ionescu şi doamna dr. Reiner. Starea cărţi de istorie, a spus, în discursul rostit la funeraliile
bolnavului mergea spre bine, doctorii Danielopol şi eroului: „Generalul care a apărat cu mintea lui de
Mămulea îl vedeau şi îl îngrijeau în fiecare zi. Cu toate cugetător, cu energia lui de soldat şi cu calda lui
îngrijirile devotate ce i s-au dat, starea sănătăţii sale inimă de bănăţean Oltenia, nu mai este! (…) Cu
s-a înrăutăţit brusc, Generalul Dragalina încetând din pietate, fiecare va privi ultimul lui drum între noi.
viaţă. Soţia sa, fiii şi fiicele sale, care nu se mai dez- Căci lacrimile le-am isprăvit! Dar mâine, când
lipeau de lângă patul soţului şi tatălui lor, au asistat, Banatul lui părintesc va fi carne din trupul Româ-
împietriţi de durere, la ultimele lui momente, în vreme niei biruitoare, când colo, departe-n Caransebeş,
ce Regele aştepta palid lângă uşă. va flutura steagul supt care el şi-a vărsat sângele,
Simţindu-şi sfârşitul aproape, este împărtăşit vom ridica pe locul unde el a fost dăruit neamului
şi i se adresează lui Corneliu: „Îndreaptă-mă cu fa- statuie de bronz întru pomenirea curatei figuri de
ţa spre Banat. Tu să le spui că am murit cu ei în erou care se ascunde acum vederilor noastre.”.

69