Page 65 - UNIREA - Nr 10

asemenea, generalul francez mai remarca în raport 10
faptul că „soldaţii sunt dornici să-şi facă datoria”.
Conform planului de campanie, la 9 / 24 iulie
1917, Armata I Română iniţia ofensiva în sudul Mol-
dovei, în zona Nămoloasa. Surpriza avea să survină La 30 iulie 1917, Ferdinand I a cerut schim-
două zile mai târziu, atunci când Armata a 2-a, con- barea generalului Constantin Cristescu de la comanda
dusa de Al. Averescu, învingea inamicul şi ocupa Armatei I, acesta fiind înlocuit, tot la propunerea re-
oraşul Mărăşti, bifând astfel primul succes românesc gelui, de generalul Eremia Grigorescu. Berthelot sus-
din campania anului 1917. Însă o zi mai târziu (25 ţinea în jurnalul său că: „la 30 iulie, iată o criză în
iulie) ofensiva era oprită în mod surprinzător de Al. comandamentul român. Situaţia respectivă a şe-
Kerenski, devenit conducătorul provizoriu al guver- filor Armatei a IV-a rusă şi Armatei I română nu
nului rus după alungarea ţarului Nicolae al II-lea, în a fost bine definită şi se simte o gravă neînţelegere
urma evenimentelor din martie 1917, provocând în între generalii Ragoza şi Christescu”. Neimplicân-
rândul generalilor români şi francezi un sentiment de du-se nemijlocit în schimbare lui Cristescu, dar a con-
indignare. Despre acest moment, Henri M. Berthelot siderat decizia oportună, deoarece, după cum men-
notează în memoriile sale: „La prânz, lovitură de ţionează Berthelot, „nu a arătat destulă energie şi
teatru! Generalul Prezan vine şi-mi spune că o nu reusit o buna conlucrare cu Ragoza (coman-
telegramă a lui Kerenski ordonă oprirea atacurilor dantul armatei ruse - n.a.), care ar fi vrut să fie
şi suspendarea oricărei ofensive. Dau fuga la Scer- deja pe malul drept al Siretului”. Confruntându-se
bacev care îmi confirmă informaţia. Îi cer să tele- cu o situaţie defavorabilă României, din cauza refuzului
grafieze lui Kerenski pentru retragerea ordinului rusesc de a mai lupta, autorităţile române au fost ne-
în ceea ce priveşte frontul românesc. (...) Scerba- voite să organizeze, la 4 august, un Consiliu de Război
cev îmi răspunde că este imposibil: telegrama a la care participa şi Berthelot. Conform celor menţio-
sosit fără a fi codată, lovitura morală e dată, toa- nate de Brătianu, la consiliu s-a decis „să se apere
te sovietele de pe frontul românesc au ştiut de ea pământul Moldovei metru cu metru” şi, în cazul
cu o oră înaintea lui şi au comunicat-o trupelor unei situaţii defavorabile, autorităţile române, împreună
ruse.” Ordinul de suspendare al ofensivei, emis de cu regele, să se retragă în Rusia.
Al. Kerenski, nu a fost respectat iniţial de generalul Deşi conducerea Armatei I a fost schimbată
Al. Averescu, pe motiv că acesta nu putea fi aplicat. la cererea lui Ferdinand I, aceasta a dat luptele dintre
Decizia generalului român nu a fost pe placul lui cele mai grele, culminând cu victoria de Mărăşeşti.
Berthelot, mai ales că între cei doi exista o relaţie Binecunoscuta bătălie de la Mărăşeşti a fost iniţial
tensionată, care s-a agravat şi mai mult după alegerea angajată de Armata 9 germană şi de Armata 4 rusă,
ca şef al Statului General Major al Armatei Române devenind pe parcurs o bătălie în care aportul trupelor
a lui Constantin Prezan, decizie de care Henri M. române aflate sub comanda generalului Eremia Gri-
Berthlot nu era străin. gorescu, a fost esenţial. Desfăşurată de-a lungul a
Decizia rusească de suspendare a ofensivei a trei etape importante, ce au durat 29 de zile (10 în
provocat generalului Berthelot o stare de îngrijorare, ofensivă şi 6 de contraatac) şi 13 zile de relativă acal-
datorită faptului că situaţia de pe frontul românesc mie, trupele române, animate de o vie dorinţă de re-
s-ar fi putut deteriora, dar şi temerii provocate de în- vanşă, au dat dovadă de o tenacitate extraordinară,
cheierea unei eventuale păci separate, sugerând supe- reuşind astfel să stăvilească întreg elanul ofensiv al
riorului său din Franţa ca cele două guverne-englez inamicului. Munca generalului depusă la organizarea
şi francez-să acţioneze pe lângă guvernul rus de la şi instruirea armatei române şi-a arătat roadele în urma
Petrograd pentru ca România să nu fie abandonată, acestor bătălii celebre, care au reprezentat unul dintre
asigurându-l de altfel pe ministrul de Război francez cele mai frumoase capitole ale istoriei ţării noastre.
că nici primul ministru Ion I. C. Brătianu şi nici şeful Henri M. Berthelot remarca, prin intermediul
Marelui Stat General Major român, Constantin Pre- unui raport adresat superiorilor săi, progresele armatei
zan, nu doreau o încheiere a păcii separate, acestora române, dar şi faptele de vitejie ale soldatului român,
alăturându-li-se şi regele Ferdinand I. În campania care conform celor remarcate de acesta „soldatul
din vara anului 1917 rolul generalului Henri M. Berthe- este bun, foarte puternic, foarte rezistent, mărşălu-
lot era doar de observator al evoluţiilor situaţiei mili- itor, nu se plânge niciodată. Românului nu îi este
tare de pe front, acesta neimplicându-se în conduce- frică de gloanţe. Atacă plin de vitejie în profida
rea operaţiunilor militare. mitralierelor şi salvei de focuri a inamicului, cât

65