Page 68 - UNIREA - Nr 10
P. 68
10
Generalul Dragalina scria în carnetul său
personal: „Câte şi câte idei negre nu mi-au trecut
prin cap, tulburându-mi mintea. Capul sus, Dra-
galina! Nu te lăsa sclavul gândurilor rele. Cu trupe
multe oricine ştie să lupte. Arată că ştii şi cu puţine
să faci mult. Încrede-te în Dumnezeul părinţilor
tăi şi în steaua ta ce întotdeauna te-a luminat.
Doamne, fii cu mine!”. Însă, înainte de acest lucru,
o inspecţie a sa din 12 octombrie 1916 în zona înain-
tată a trecătorii, în dreptul mânăstirii Lainici, s-a sfârşit
tragic pentru acesta. Rănit într-un schimb de focuri,
generalul Dragalina, împreună cu şoferul şi doi ofiţeri
s-au deplasat în Valea Jiului, pentru a se întâlni cu
comandanţii aflaţi în primele linii. La întoarcere, maşina
în care se afla generalul a fost surprinsă într-un schimb
de focuri, iar două gloanţe l-au atins în braţ şi omoplat.
Foto: Ofiţerul a fost transportat de urgenţă la postul
sanitar, pentru bandajarea rănii, iar ulterior dus la spi-
Adriana Weimer
tal, la Târgu Jiu şi Craiova, unde medicii au găsit ca
română s-a trezit că trebuie să apere cu înverşunare soluţie amputarea braţului. Pentru că medicii au ezitat
fiecare palmă de pământ din trecătorile munţilor. în efectuarea operaţiei, generalul a fost urcat în tren,
La vremea respectivă, regele Ferdinand a luat din ordin al Marelui Cartier General, şi transportat la
mai multe decizii la comanda unor mari unităţi; l-a Spitalul Militar de la Palatul Regal din Bucureşti, unde
destituit pe generalul Culcer, iar în locul acestuia a ajunge pe 13 octombrie. Prea târziu însă, pentru că
fost numit, la comanda Armatei I, generalul Ioan rana i s-a infectat. Aflat încă în viaţă, pe patul de spi-
Dragalina. Pe Valea Jiului, dispozitivele conduse de tal, generalul a fost vizitat de Regele Ferdinand I al
generalul Dragalina erau pregătite, începând cu 10 României, care i-a conferit importanta distincţie re-
octombrie 1916, să reziste masivului asalt al trupelor prezentată de Ordinul „Mihai Viteazul”.
duşmane. Strategia gândită de general în Valea Jiului Fiind internat, Generalul Dragalina l-a întrebat
a dat roade în prima fază, dar, în luna noiembrie 1916, pe medic: „Dar ia spune, doctore, cum aş putea fi
valul oştilor duşmane a spulberat orice rezistenţă vindecat mai repede, pentru a mă întoarce în lup-
românească în zonă, apoi în întreaga Muntenie, până tă, păstrându-mi braţul sau tăindu-l?” „Prin am-
la stabilizarea frontului din sudul Moldovei. putarea braţului vindecarea ar fi mai grabnică”,
Strategia generalului Ioan Dragalina, numit răspunde medicul. „Ei bine, taie-l, doctore, o să-mi
comandant al Diviziei I de Infanterie, ce apăra fron- ajungă şi un singur braţ!”. Transferul pacientului şi
tiera de vest a ţării, a fost de a ocupa şi fortifica înălţi- venirea greoaie a medicilor au întârziat aşa de mult
mile munţilor, pentru a nu risca o confruntare pe teren intervenţia, astfel încât nu s-au mai putut împiedica
deschis, având în vedere superioritatea numerică şi infecţia şi moartea Generalului Dragalina în noaptea
tehnică a duşmanului. Divizia sa a luptat vitejeşte şi, de 24 spre 25 octombrie 1916.
după ce au atacat, în dimineaţa zilei de 15 august 1916, Învingătorul de pe Valea Jiului a închis ochii
la Porţile de Fier, trupele române aflate sub comanda pentru vecie. Rănile pricinuite de duşman au putut
sa au reuşit să ocupe culmile muntoase şi să stopeze învenina sângele acesta nobil şi preţios.
ofensiva inamică până la începutul lui octombrie. Generalul Dragalina rămâne unul dintre co-
Situaţia devine disperată atunci când inamicul stră- mandanţii glorioşi ai rezistenţei în Carpaţi.
punge apărarea română prin trecătorile Vulcan şi De mintea, iscusinţa şi bravura sa s-au zdrobit
Lainici. legiunile teutone pe Valea Jiului.
68