Page 85 - UNIREA - Nr 10

10
Absenţa ta ca cei ai copilului sărac
a golit mintea căruia îi este frig.
invadată de noi oboseli. Privesc
Timpul alunecă pasajele dezgolite
printre degete de toamnă în buze şi-n desfrâu. Te vrei
dar inima ce simt durerea Eşti prinsă-n fraza dulce sfioasă, neprihănită
mi-a rămas frunzelor uscate. a ierbii infinite Dar nu e oare totul
mereu încordată Sunt totuşi pasajele mele şi-i mult prea greu în zadar ?
să perceapă cu forme complete să te ascunzi plângând.
inconfundabila ta voce. şi dragi A cui închipuire ai vrea 48. Cine eşti tu ?
sunt umbrele zilei de ieri s-o speli cu lacrimi ?
45. Cortina într-o toamnă târzie A celui ce-a iubit Contează că timpul
de oraş european. crezând în tine se opreşte ?
S-a oprit timpul şi-n salba-ţi de dogoare Că el călăreşte
în prezent, 47. Vârsta ce învelita-ţi coapsele spinarea lentă
s-a golit mintea cu aroma dulce a norului
de toate suferinţele. Ţi-ascult tăcerea. a dragostei curate, ce se ridică peste
Imaginile amintirilor Aş vrea să-mi spui pătrunsă printre firele-ţi spumă şi vizează
şi-au pierdut timbrul dar nu… ascunse de granit ? între aripi şi dâre de vânt.
stingând vocile familiare. nu vrei să-ţi destăinui Uitata-i oare Cine eşti tu
Cade cortina. a clipelor trăiri. noaptea-n care care zbori între
Murmur şi comentarii Te-ascunzi. strivită între braţe tâmplele mele
şi teatrul se goleşte, De cine ? doreai aceeaşi clipă a cu surâsuri verticale
luminile se sting Te văd până-n adâncuri nemuririi împlinite în timpanul dezgolit
e linişte. oricât ai vrea să fugi. şi cu o privire întinsă al vârtejului ?
Mâine, alţii Te simt minţindu-te slujeai al erosului timp ? Cine eşti tu,
vor prezenta părţi noi. pe tine Acum plângi ? labirint zburdalnic
Cu-n joc Când coapsele-ţi ce pluteşti prin paradis
46. Pasajele copilăresc, nestins. şoptesc atingerea reală departe de lumea
Dar arzi, şi când prin vene mai cărărilor întortocheate.
Privesc pasajele mele în ochi şi-n clipă, curge încă Cine eşti tu ?
cu ochi curioşi amorul zbuciumat

85