Page 105 - unirea 11

11
În vremea furtunilor şi viscolelor istoriei, româ-

nii se adăposteau în cetăţile Făgăraşului şi Câmpu-
lungului.
Voievodul Negru Vodă a ctitorit mânăstirea
care-i poartă numele, iar Brâncoveanu ridică Cel mai mare serviciu pe care l-a adus neamului
mânăstirile de la Sâmbăta de Sus şi Făgăraş. său a fost acela că, timp de peste 30 de ani, a răspân-
Cetatea Făgăraşului este cetatea de baştină a dit în Ardeal, cărţi scrise în limba română.
lui Negru Vodă, descălecătorul legendar al Tării Peste munţi, cu mari greutăţi, pe cărări numai
Româneşti. de el ştiute, a cărat în desagii săi peste 250000 exem-
Secole la rând, făgărăşenii s-au confruntat cu plare de carte, în greutate totală de peste 20 tone.
lăcomia invadatorilor străini, fie tătari, austro-ungari Această muncă de ridicare culturală a româ-
sau otomani. Dar au fost întotdeauna dârji, neînfricaţi nilor transilvăneni nu era pe placul autorităţilor ma-
luptători, ţineau, aşa cum le dicta originea, ocupaţiile, ghiare, din care cauză toată viaţa sa a fost urmărit,
graiul, tradiţiile obiceiurile, credinţa, geografia să tră- arestat, iar cărţile confiscate şi distruse.
iască independenţi şi uniţi. Printre localnici mai circulă încă povestea în-
Mersul istoriei îi va găsi şi mai organizaţi în lupta tâmplării care i-a deşteptat tânărului fiu de cioban
pentru Unirea tuturor românilor într-o aceeaşi ţară. iubirea faţă de neamul românesc: ,,Aflat împreună cu
Dintre făgărăşeni s-a ridicat dârzul şi neîn- părintele său şi cu turma de oi pe crestele munţilor,
fricatul Gheorghe Sincai, pe care Nicolae Iorga îl nu- într-o zi senină de vară, în care panorama Făgăraşilor
mea ultim mare cronicar şi prim temeinic istoric român se distingea până departe în zare, acesta a avut
modern, care a cuprins, în opera sa, întreaga istorie curiozitatea de a-şi întreba tatăl ce se află dincolo de
a poporului nostru, de pretutindeni. A unit pe români crestele semeţe ale munţilor. Răspunsul cum că acolo
în sfânta carte a istoriei lor, o Hronică, veritabil prolog sunt români, l-a nedumerit pe puşti, care i-a replicat:
la Unirea lor statală. „- Dar noi ce suntem? Nu suntem tot români? De
Din ţara făgărăşană, de la Avrig, a pornit şi ce aici nu-i tot România?”. De atunci, a simţit ne-
Gheorghe Lazăr, înţeleptul, dascălul şi românul ne- voia să treacă dincolo, în vechiul regat”.
înfricat, neobositul luminător al unei generaţii şi al unei A ajuns de trei ori la Roma, mergând pe jos.
revoluţii. Lazăr a salvat, prin opera sa, limba română Prima călătorie a făcut-o în ianuarie - februarie 1896.
de la grecizare şi a făcut ştiinţa şi cultura pe graiul a- După 43 de zile a ajuns la Roma.
cestui popor. La o jumătate de mileniu de la descăle- Badea Cârţan s-a dus mai întâi la Columna lui
catul politic, tot din acele locuri urca şi cobora munţii Traian. S-a învârtit în jurul stâlpului uriaş, până când
şi ,,cel dintâi învăţător de ideal românesc” al istoriei a citit toată istoria de pe el, apoi a vărsat la picioarele
noastre moderne. Columnei săculeţul cu pământ şi grăunţe aduse în trais-
Descălecători au fost şi voluntarii din 1877, ta sa, din curtea părintească. Rupt de oboseală, s-a
care au luptat contra turcilor pentru Independenţa învelit în cojoc şi a adormit. Dimineaţă a fost găsit
României, alături de fraţii români de dincolo de Car- dormind de către un sergent de stradă, care a excla-
paţi. De aici, dintre ciobanii Făgăraşului, a pornit Ba- mat plin de mirare: „A căzut un dac de pe Colum-
dea Gheorghe Cârţan, peregrinul pământului româ- nă!”, întrucât îmbrăcămintea sa era exact ca a daci-
nesc, eroul unei adevărate odisei europene, călătorind lor sculptaţi pe Columnă. Ziarele de a doua zi titrau
împovărat, totdeauna, cu desaga de cărţi şi sprijinit mare: „Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete,
de toiag, a umblat, fără odihnă, în căutarea şi adeve- cu cămaşă şi cuşmă, cu iţari şi cu opinci”. I s-a
rirea, pentru ceţi mulţi, a originii poporului nostru. publicat fotografia, i s-au luat interviuri.
A fost numit de Nicolae Iorga: ,,un fanatic Badea Cârţan a făcut senzaţie la Roma, fiind
ţăran al romantismului naţional”, expresie vie a primit cu simpatie şi prietenie peste tot.
voinţei poporului din Transilvania de a se elibera şi La căile cele vechi, istorice, de legendă, între
de a se uni cu ,,ţara”. Făgăraş şi Câmpulung, epoca noastră a adăugat una
Trăind într-o vreme în care românii din Transil- pe măsura puterii creatoare uriaşe a poporului român,
vania aparţineau Imperiului Austro-Ungarşi, nu se a civilizaţiei în care trăim: Transfăgărăşanul. Cum vor
bucurau de drepturi, Badea Cârţan a folosit cea mai suna oare, legendele care se vor izvodi, peste veacuri,
eficientă armă: cartea. despre această îndrăzneaţă şi monumentală operă?

105