Page 103 - unirea 11

11
În repedea lor depănare prefigurează marea
epopee a pământului şi poporului nostru: Transfăgă-
răşanul. În mileniile istoriei, mediul geografic a jucat
un rol mai mare decât cel pe care-l are astăzi.
Carpaţii au constituit coloana vertebrală a tori, de caravanele de neguători, de alaiuri de nuntă
geografiei şi istoriei româneşti. Aceştia au fost, sunt cu cadenţă de baladă, care au făcut din Carpaţi casa
şi vor fi casa românilor. de nădejde a românilor.
De-a lungul mileniilor, piscul înalt şi podişul Carpaţii au, de o parte şi de alta, o structură
adăpostit, dealul înfrăţit cu şesul, codrul cu lunca, văile alveolară, de depresiuni intramontane, găvane, adă-
şi trecătorile, toate au făcut o unitate organică, o fiinţă posturi interioare, în care s-au zămislit acele ,,ţări”
cu poporul. ale Făgăraşului, ale Câmpulungurilor ..., ţări sau vetre
Putem spune că omul munţilor rezona mereu de adăpost în vremuri de primejdie, care comunicau
cu natura, cu puterea munţilor. între ele pe cărări numai de români ştiute.
Şi, mai putem spune că această rezonanţă este La porţile înguste ale acestor adăposturi natu-
ondulatorie, marcată din când în când de armonice rale s-au apărat Rubobostes, Burebista ori Decebal.
în plan spiritual, material, social, cultural. În Evul Mediu aceste adăposturi au devenit
Aceste armonice reprezentau, de fapt, materia- ,,Românii populare”, aşa cum le denumeşte Nicolae
lizarea acumulărilor în timp a unor idei, proiecte, Iorga, şi în care se adăposteau românii de huni, avari
dorinţe de veacuri, prin simboluri şi opere. sau de pecinegi, de cumani sau de tătari.
Ca armonice recente putem aminti: realizarea Carpaţii, dealurile şi câmpiile acestor locuri
Marii Uniri a românilor de la 1 Decembrie 1918, re- au condiţionat astfel activ, şi pe toată întinderea lor,
alizarea drumului Transfăgărăşan ş.a. Putem să le de- constituirea unei unităţi etno-culturale, predominant
finim şi ca fiind orele astrale ale românilor. autohtone şi de factură carpatică. Acest edificiu şi-a
O bună bucată de vreme, încă din timpul ge- pus amprenta asupra desfăşurării vieţii sociale, a sti-
to-dacilor străbuni, până în epoca modernă, o ocupa- mulat activitatea umană din antichitate şi până astăzi.
ţie străveche a oamenilor din Carpaţi a fost păstoritul Coloana vertebrală a pământului românesc,
transhumant, acea pendulare dintre munte şi şes, ca Carpaţii au fost locuiţi de una şi aceeaşi populaţie,
o respiraţie biologică a geografiei carpatine. O res- care a creat, de o parte şi de alta a versanţilor lor,
piraţie sezonieră, în acele epoci, a ţinut locul drumu- fonduri culturale autohtone identice, s-a practicat o
rilor moderne, al căilor ferate, al aviaţiei, al radioului continuă circulaţie de valori. Pajiştile de munte au
şi televiziunii. stat la baza creşterii animalelor, au stimulat păstoritul
Din preistorie, cultura s-a mişcat în tot spa- local şi transhumant legat de ogorul stabil, generator
ţiul românesc după pasul turmelor de oi. S-a perindat de forme şi structuri rurale, factor de omogenizare şi
din primăvară până-n toamnă şi din toamnă-n pri- continuitate etno-culturală.
măvară, purtând aceeaşi povară a vieţii, întreţinând Totodată, acestea au constituit elemente esen-
aceeaşi structură etnică, acelaşi grai şi aceeaşi cultură; ţiale de progres în orânduirea medievală. Documentele
cultura spaţiului mioritic, caracteristicile gândirii şi arpadiene, de la sfârşitul secolului al-IX-lea şi înce-
simţirii româneşti. Aceasta a fost posibil, pentru că putul secolului al X-lea, vorbesc de acele ,,terrae
poporul român stă aici de peste două milenii. Aici valahice” pline cu vlahi, care se închegaseră în zonele
s-a zămislit, a trăit şi s-a înveşnicit, s-a adăpostit în alpine ale Făgăraşului. Numeroase argumente demon-
,,ţările”, în poienile şi codrii Carpaţilor. strează că pământenii erau oameni legaţi de avuţia
Dacă Burebista şi Decebal au reuşit să men- munţilor, nedeile (târguri şi bâlciuri) fiind semnalate
ţină unitatea statală a dacilor, dacă Traian a impus în pe aceste locuri de sute de ani.
ţara dacilor pecetea Romei, dacă acei voievozi care În condiţiile sociale create în Transilvania, ca
au descălecat în Tara Românească şi Moldova şi urmare a accentuării aservirii feudale a unei părţi în-
s-au ambiţionat să stăpânească Transilvania, ori Mihai semnate din populaţia ei, procesul de migrare a locu-
Viteazul, care a unit cele trei ţări, săltând Carpaţii, itorilor spre Muntenia capătă proporţii însemnate,
aceştia ne apar azi ca geniali deschizători de drumuri. mărginenii oieri şi agricultori trec cu sutele şi miile
Descălecători şi dătători de legi şi datini, ei n-au făcut, Carpaţii, ale căror poteci ascunse nimeni nu le cunoş-
totuşi, decât să păşească pe căile străbătute de păs- teau mai bine ca ei, şi se aşezară în sud, unde viaţa

103