Page 104 - unirea 11

11
era mult mai liberă, înfiinţând sate de ,,ungureni”.
Aceste deplasări de populaţie spre sud au avut loc
neîntrerupt, intensitatea acestora variind în funcţie de
cauzele economice, sociale, politice, religioase.
De altfel, grupările acestor sate de mocani sub- Pluteşte la Curtea de Argeş un stăruitor şi odih-
carpatici din sud, s-au format prin filiaţie cu locuitorii nitor aer de nobleţă, în înţelesul cel mai bun al cuvân-
veniţi de peste munte şi aşezaţi definitiv acolo, înteme- tului. Poate pentru că aici, ca şi la Câmpulung, la
ind sate cu acelaşi nume cu cele de unde au plecat, Târgovişte, la Alba Iulia, la Făgăraş, au funcţionat,
ceea ce explică mulţimea denumirilor ,,dublete” de încă din începuturi de istorie, scaune domneşti.
localităţi, dintr-o parte în alta a Munţilor Făgăraş. În acest peisaj oamenii au muncit întotdeauna,
Cei veniţi de peste munte au fost numiţi de lo- sârguincios, cu spor, cu dragoste. Muncind şi creând,
calnici ,,ungureni”, adică oameni din ţara ungurească. cu o măsurată mândrie, argeşenii au învăţat de la stră-
Multă vreme aceştia s-au ţinut diferenţiaţi de localnicii moşi, păstrând semnele vieţii lor şi, în acelaşi timp,
,,pământeni”. Migrări de mai mare amploare, prin au înţeles tot ce-i nou şi necesar, construind lacul şi
treceri peste Munţii Făgăraşului, sunt menţionate în hidrocentrala de la Vidraru.
documentele vremii de la începutul secolului al XIII- Azi, ca şi altădată, pe-aici, pe Argeş în jos,
lea. De pe vârful Negoiul, întorcând privirea spre sud, parcă fiecare deal şi fiecare arbore, fiecare piatră şi
călătoria se continuă pe Valea Argeşului. Cu încren- fiecare floare – scandează balada Meşterului Manole.
gătura lui de afluenţi, Argeşul îşi trage puterea din Se spune în documentele vremii că pe aceste
inima de granit a Făgăraşilor. Valea lui este o străveche meleaguri a stăpânit ,,Seneslau, voievodul românilor”,
vatră de milenii, locuită de daci, de daco-romani, de cum este numit în Diploma Cavalerilor Ioanii, din
români. Aici s-a dezvoltat cu milenii în urmă aşa-zisa 1247.
,,cultură de prund”, cu primele unelte rudimentare Mai târziu, aici a stăpânit Basarab I, unul dintre
din piatră. Epoca dacică a semănat, pe Valea Arge- cei mai străvechi ,,dătători de legi şi datini”, unul dintre
şului, semne deosebit de valoroase. Tribul dacic al cei mai de seamă voievozi ai evului mediu românesc.
ordenssensilor (argessensilor), care a şi dat numele El a avut talentul, măiestria de a uni voievodatele şi
râului Argeş. cnezatele de la sud de Carpaţi. El a avut puterea, a-
Soldaţii romani au construit, în această rodnică jutat de popor, să înfrunte şi să înfrângă la Posada pe
şi frumoasă vale, castrul Argias, puternic centru de Carol Robert, să facă ţara slobodă şi să se intituleze
romanizare a spaţiului de la sud de Carpaţi, conjugat, domn de sine stătător.
desigur, cu numeroasele aşezări geto-dacice şi romane Românii nu erau doar nişte simpli ciobani şi
din Transilvania. Aşa se face că valea Argeşului a ţărani, apărători ai ţării cu măciuca, arcul şi stâncile
fost ,,ţară”, vatră de adăpost în vremea migraţiilor şi, prăvălite din munte, ci un popor vrednic a construi
apoi, unul din locurile cele mai prielnice pentru orga- capodopere, ca Biserica Domnească, precum şi stră-
nizarea primelor cnezate şi voievodate româneşti. luciţi voievozi de talia cavalerilor şi crailor vestiţi din
Aici, pe această vale, cnezii s-au unit între ei, apus.
ca să înfrunte răvăşirile migratorilor şi vicisitudinile De aici, din Curtea de Argeş, a ocârmuit şi
istoriei. Aici, la Curtea de Argeş, şi-a clădit cetatea şi Mircea cel Bătrân, voievodul viteaz şi înţelept care a
şi-a statornicit centrul apărării Basarab I Întemeietorul. dobândit victoria de la Rovine şi a ctitorit Mânăstirea
De la poalele maiestuoase ale munţilor cu frunte Cozia. Tot aici a strălucit, mai cu seamă, Neagoe
împărătească, de la stâncile abrupte cu chip statuar, Basarab, un domn ales, învăţat, blând, temător de
se înşiră, la vale, culmi tot mai joase, mai coborâtoare, Dumnezeu şi iubitor de pace.
ca nişte trepte de templu uriaş, sculptate de apele Dar sacrificiul pentru triumful Binelui şi Fru-
Argeşului şi ale afluenţilor săi, azi toţi îmbuchetaţi în mosului nu se curmă aici. Au umat alţi şi alţi voievozi
lacul de la Vidraru. care au continuat organizarea şi progresul neamului
Peisajul a impus, din străvechi timpuri până as- românesc pe aceste meleaguri: Vlad Ţepeş, Mihai
tăzi, ceva din calmul lui în gustul pentru linişte, pentru Viteazul, Constantin Brâncoveanu. De necontestat
măsură, pentru frumos: frumosul în mersul oamenilor, sunt şi dovezile precum că au asigurat cu tenacitate
în vorbă, în cântec, în costumele tradiţionale, în con- sincronizarea vieţii românilor aşezaţi la sud şi la nord
strucţiile artistice şi utilitare. de Munţii Făgăraş.

104