Page 102 - unirea 11

11
desea asociat unor simboluri axiale, cum ar fi arborele
vieţii sau bastonul. Şi nu cred că greşim când, adiacent
acestor simboluri, alăturăm spiralele celor doi versanţi
ai Transfăgărăşanului, sub forme asemănătoare celor
doi şerpi. Istoria acestor locuri ne ajută să mergem deosebite, cu răscoliri de documente şi cu descrieri
mai departe cu interpretarea simbolisticii strămoşilor de momente de azi şi din alte vremuri, cu slăviri de
noştri şi să translatăm semnificaţiile către zilele noastre. eroi vrednici de baladă, nu-i necesar a ne pregăti în
Asemuirea celor doi versanţi ai Transfăgără- chip deosebit.
şanului cu cei doi şerpi ne arată că năzuinţa de veacuri E de ajuns să avem la noi în inimă bunăvoinţa,
a românilor de a croi această cale numai pe acest răbdarea, înţelegerea, interesul şi, mai ales, dragostea
traseu a devenit realitate şi că simbolizează dorinţa şi de ţară şi de popor. Căci e vorba doar de ţara noastră,
credinţa nestrămutată de unitate a acestui popor. de România, de pământul pe care ne-am născut şi
Se poate spune că cei doi şerpi formează a- trăim, de faptele şi de viaţa strămoşilor, ca şi de prpria
cea spirală dublă care se regăseşte şi pe motivele or- noastră creaţie şi viaţă.
namentale ale Columnei Cerului. Şi cine nu-şi are ţara în inimă, zadarnic o cau-
În cazul acestui drum găsim o asemănare între tă pe hartă. Cine nu are strămoşii în sânge, degeaba
punctul de întâlnire a celor două tronsoane, la Bâlea îi piguleşte din documente ori din tomuri de geografie.
Lac, şi punctul de întâlnire a capetelor celor doi şerpi Transfăgărăşanul este simbolul drumului prin
din simbolistica veche la români. istoria acestor locuri, este un cânt al faptelor strămo-
Lanţul Carpaţilor poate fi asemuit cu acea şilor noştri, al împlinirilor ori înfrângerilor, al umbrelor
funie sau axă din simbolul de mai sus, iar punctul de şi luminilor vremurilor trecute.
întâlnire al capetelor celor doi şerpi este situat pe al- Dau dreptate marelui scriitor Lucian Blaga:
tarul cel mai aproape de cer, platoul de la Bâlea Lac. ,,Există două realităţi a căror imensă, zdrobitoare
Putem compara, de asemenea, că spiralele greutate nu o simţim, dar fără de care nu putem
celor două tronsoane de drum, de nord şi de sud, e- trăi: aerul şi istoria”.
voluează după o axă imaginară care se constituie ca Aflăm că oamenii acestor locuri interacţionau
o coloană vertebrală a unităţii de neam şi de cultură mereu cu natura, îi căutau mereu condiţiile prielnice
ale poporului român. de adaptare pentru supravieţuire.
Momentul construcţiei acestui drum a fost, De ce au ales tocmai crestele munţilor pentru
de fapt, unul din momentele istoriei când acest popor a trăi şi evolua ca societate umană, pentru a făuri un
s-a exprimat prin talentul său de mare constructor al popor şi o ţară? Este tocmai crezul dacilor, care aveau
simbolurilor naţionale. o cultură spirituală dintre cele mai profunde şi com-
Drumeţind pe acest fir al prezentului, putem plexe, care ştiau că marile altare ale zeilor se găseau
călători şi face popasuri la diferite momente istorice în cele mai înalte creste ale Carpaţilor şi că acolo se
ale acestor meleaguri. Nu ca să ne îndepărtăm de realiza legătura între lumea pământeană şi Univers.
prezent ci, ca să-i aflăm rădăcinile, temelia şi mai pu- Şi mai ştim că dacii au creat o simbolistică vastă
ternic să-l preţuim, să-l înălţăm şi să ne pomenim şi complexă, cu care au intrat în universalitate.
constructorii eroi. Dar să privim istoria şi geografia de sus, din
Orice călătorie pe Transfăgărăşan este o dorin- Făgăraş, de pe vârful Negoiul, una dintre cele mai
ţă, o râvnă, o ispită, în cazul de faţă o drumeţie prin înalte coloane din centura montană a ţării, unul dintre
istorie, prin istoria aşa cum s-a scris pe pământul ţării, turnurile marilor perspective, în seninul şi-n liniştea
anume, spre a o conjuga cu prezentul şi a aspira spre nesfârşitului, a largurilor cu zări stinse în ceţurile subţiri
viitor. ale nemărginirii.
O drumeţie pe Transfăgărăşan înseamnă nu atât Totul e mai jos decât noi: Transfăgărăşanul, Bâ-
a ieşi în vacanţă din cotidian, din propriul timp prezent, lea Lac, Bâlea Cascadă, Tinuturile Argeşului, ale Câm-
ci înseamnă o trăire din izvoarele istoriei strămoşilor pulungului. Asculţi tăcerea cum povesteşte, cu mirificul
noştri, locul sfânt unde se adună duhurile strămoşilor ei glas, mii şi mii de fapte, întâmplări, victorii şi înfrân-
să stea de vorbă cu strănepoii. geri, legende şi balade. Povesteşte despre oameni şi
Pentru călătoria aceasta, cu popasuri, amintiri despre poporul trăitor şi zămislitor de istorie pe aceste
şi cu evocări de fapte, de oameni şi întâmplări mai meleaguri.

102