Page 29 - unirea 11
P. 29

11
              pe alesul inimii aproape de ea. Colegă de grupă în

              anii când am urmat împreună  Facultatea de Filologie
              la Cluj, mă obişnuisem cu femeia exuberantă a ver-
              surilor de tinereţe din Descântec de ploaie: „E-n aer
              miros de dragoste viu,/ Şi toţi trecătorii adulmecă      O surpriză pentru întreaga asistenţă a fost
              ploaia să-i simtă mirosul,/ Pe-o asemenea ploaie poţi  prezenţa în sală a doamnei Maria Dumitraş, căsătorită
              să te-ndrăgosteşti fulgerător,/ Toţi trecătorii sunt în-  Mânecuţă, care a depănat amintiri despre Doina Co-
              drăgostiţi,/ Şi eu te aştept./ Doar tu ştii -/ Iubesc ploile,/  man, care i-a fost colegă, mai mică cu doi ani, la Li-
              Iubesc cu patimă ploile, înnebunitele ploi şi ploile  ceul „Oltea Doamna” din Oradea, unde viitoarea po-
              calme,/ Ploile feciorelnice şi ploile-dezlănţuite fe-  etă a organizat un cerc literar pentru elevi şi era foarte
              mei...” Debordanta feminitate ce polariza magnetic  activă în plan literar. I-a urmărit apoi traiectoria, im-
              toate simţurile şi-a pierdut acum idolul.         presionată de cât de traumatizată a fost Ana Blandiana
                     Această realitate răvăşitoare sub raport emo-  din motive politice în deceniile comunismului româ-
              ţional a traversat marea literatură a lumii de la Petrarca,  nesc. „În prezent – a concluzionat Maria Mânecuţă
              cu cele peste 100 de poezii ale tristeţii lui din a sa In  – poeta îşi merită gloria de care se bucură pe plan
              morte di Madonna Laura, până la Eugen Jebeleanu,  naţional şi mondial.”
              cu Elegie pentru floarea secerată, din 1967.             Momentul recitalului de poezie a debutat cu
                     Poezia erotică recentă a Anei Blandiana este  lectura unor elevi ai şcolii duminicale, remarcân-
              o replică la mitul lui Orfeu, care nu a putut-o zmulge  du-se prin dicţia corectă şi buna stăpânire a limbii
              pe Euridice din împărăia lui Hades. Imaginea fasci-  române, Mara Ifteni, Beatrice Rahovean, Diana Stu-
              nantă a dragostei absolute, aduse în tandem cu moar-  pariu, Andra Ifteni,  Arleta Stoenescu, Alisa Alimani.
              tea prin spectrul versului, e construită de poeta „Care  Felicităm pentru calitatea interpretării elevelor  şi pe
              trebuie doar să adoarmă pe muchia/ subţire-ntre lumi  doamna Carmen Ocnean,  care le-a îndrumat cu toată
              paralele/ a unui stilet ce ucide şi scrie/ înfipt în iubire  atenţia pe recitatoare.
              până-n prăsele“. Iluzionarea este mai puternică decât    Al doilea moment al reuniunii literare a cuprins
              realitatea şi iubitul plecat revine christic în preajma  lansarea de carte, susţinută de prof. Doina Popa, care
              ei, aşa „ca-n evanghelii”. „Nu mă-ndoiesc, nu vreau  a evocat pentru început buna colaborare a noastră,
              să pun/ Mâna mea cu stiloul pe rană/ Când mi se pa-  valorificată prin interviuri la Radio USA din Michigan,
              re că intri-n odaie ca un/ Cavaler fără frică şi fără  dar şi în evenimente literare din America sau din ţară.
              prihană”. Prezenţa lui este o certitudine, dincolo de    Ecou al Centenarului abia încheiat, venind din
              orice îndoială: „nu te-ntreb cum ai ajuns,/ nu ştiu  ţară spre Windsor, cartea Meditaţiuni politico-isto-
              de-i miracol sau numai păcat,/ prezenţa îmi este  rice. Spre Marea Unire, a memorandistului Nicolae
              de-ajuns.” Din miraculoasa renaştere care, astfel, re-  Cristea (1834-1902), într-o ediţie îngrijită critic de
              face dialogul iubiţilor derivă şi dispariţia unei delimitări  Anca Sîrghie şi Marin Diaconu, familiarizează cititorii
              existenţiale, ce stă la temeliile lumii, clasicizate de Ma-  zilelor noastre cu drama trăită de românii transilvăneni
              rele Will: „Tu-nţelegi ce-nseamnă?/ Acum înţelegi?/  la finele secolului al XIX-lea. Abia ieşit din închisoarea
              Din moment ce ESTI/ În continuare,/ în ce constă  de la Vacs, autorul are cutezanţa să publice, în 1895,
              trecerea între vecii?/ În ce constă deosebirea măcar,/  un studiu politic intitulat simbolic La ţintă, îndemnând
              Când e clar/ Că nu mai poate fi vorba/ De simplistul  la continuarea luptei până la atingerea ţelului final. Se
              a fi sau a nu fi?”.                               regăsesc în paginile meditaţiunii lui Nicolae Cristea,
                     Poezia de dragoste a Anei Blandiana nu con-  publicist de o rară erudiţie, personaje ale vieţii politice
              ţine descrieri ale unor idile, ca în lirica eminesciană  din imperiul austro-ungar şi din întreaga Europă, re-
              din Dorinţa, Povestea Teiului, Călin (file de po-  flecţii pe marginea evenimentelor epocii, atmosfera
              veste), Sara pe deal sau Floare albastră, alături de  tensionată politic a momentului. Cel de-al doilea eseu
              elegii ca Lacul, Pe lângă plopii fără soţ etc., poezii  politic, intitulat Din trecut spre viitor, este un pamflet
              care au adevărate scenarii.                       împotriva prim-ministrului  României A. D. Sturdza,
                     Dat axiomatic, iubirea nepereche a protago-  autorul aducând la lumină documente ineluctabile
              niştilor Anei Blandiana, ajunsă în impasul despărţirii  privind atitudinea trădătoare pe care a încurajat-o la
              prin moarte, prilejuieşte o meditaţie existenţială pola-  memorandiştii transilvăneni, sfătuiţi de el să fugă în
              rizată pe sensurile vieţii pământene şi ale celei de apoi.  România, spre a nu face temniţă ungurească. Invitaţia

                                                             29
   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34