Page 30 - unirea 11

11
lui a fost urmată numai de Eugen Brote şi Ioan Slavici.

Ceilalţi oameni politici transilvăneni, condamnaţi în
procesul de la Cluj, au ales calea demnităţii naţionale.
Un al doilea cap de acuzare împotriva lui A. D. Sturd-
za a fost ruşinoasa reclamare a celor din România Interesant pentru românii care trăiesc în Ame-
care trimiteau bani şcolilor române din Braşov. Gestul rica este capitolul dedicat ediţiei a XIV-a a eveni-
său trădător putea cauza desfiinţarea acelor unităţi mentului itinerant Zilele „Lumină lină”, revista new-
şcolare, pe care oficialităţile maghiare din Transilvania yorkeză ajungând să poposească la Sibiu în iarna
nu le susţineau. Cutremurătoare pentru lectorul zilelor anului 2011, conform tradiţiei de a fi prezentată mereu
noastre este şi lista Proceselor de presă ale „Tribu- într-o altă zonă culturală a românismului. Astfel, scri-
nei” şi „Foii poporului”, cele două ziare sibiene itorii locului puteau să primească în dar exemplare
care, între 1893 şi 1898, au fost amendate cu 20.000 ale revistei, ei devenind în viitor colaboratori activi ai
florini, o sumă imensă, pentru delicte de presă, adică publicaţiei românilor din metropola lumii, una citită
pentru exprimarea liberă a doleanţelor românilor de intelectuali de pe mai toate continentele. Doina
transilvăneni. Ziariştii sibieni, menţionaţi cu numele Popa a apreciat faptul că în cele două volume există
lor în textul acesta (o formă de elogiere pentru sacrifi- prefeţe şi cuprinsul capitolelor traduse în limba en-
ciul făcut!), au fost condamnaţi la închisoare pentru gleză, ca deschidere spre lectorii străini care se pot
ideile lor exprimate cutezător. Asemenea suferinţă şi apropia astfel de această carte importantă a istoriei
cheltuială au fost îndurate cu stoicism spre a menţine literare româneşti, care are aspect de puzzle incitant.
apariţia acestor ziare româneşti, prin care se ducea Ultimul moment al reuniunii l-a constituit re-
lupta pentru drepturi politice ale conaţionalilor. Ca citalul membrilor Cenaclului Societăţii „Graiul Ro-
autor al unor dezvăluiri atât de curajoase, Nicolae mânesc”, care ne-au încântat cu poeziile selectate
Cristea risca să fie din nou întemniţat, astfel că această din creaţia Anei Blandiana. Astfel, Doina Popa a citit
meditaţiune este tipărită la Sibiu în 1899 fără numele poezia Avram Iancu, despre „învinsul crai al adormirii
autorului, înlocuit pe foaia de titlu cu o zăbrea de noastre”, pustiit de somn atunci când Transilvania era
temniţă. O carte cutremurătoare ca semnificaie, un „o ţară întreagă transformată-n vis”. Între participan-
document de epocă de o valoare documentară inesti- te, doamna Lucia Crainic a propus poezia Fără tine,
mabilă, după cum a concluzionat doamna Doina Po- Dana Mânecuţă – De dragoste, Cristina Rahovean
pa, care a mărturisit impresia ei de lectură, căci cartea a citit Învaţă-mă să ard întunecat, Gabriela Tudor
i s-a părut „vie şi entuziasmantă”. a preferat versurile poeziei Cuplu, Andrea Filip s-a
La rândul ei, lucrarea Întâlniri pe calea un- oprit la textul De-aş avea timp, iar actriţa sosită de
delor. Interviuri despre scriitori români este o is- la Iaşi, Constana Leca, a ales poezia O vizită. Domnul
torie a literaturii române, inedită datorită dialogului Darius Popescu a spus povestea reală a lui Arpagic,
radiofonic prin care se prezintă scriitorii români din lecturând poezia O vedetă de pe strada mea, co-
ultimele 3 secole de evoluţie, de la premoderni până mentând de ce el devenise în imaginarul Anei Blan-
la marii creatori ai contemporaneităţii noastre.Titlu- diana „cel mai vestit personaj din oraş”. Similitudinea,
rile capitolelor sunt incitante, de la Vasile Alecsandri deloc întâmplătoare, dintre Nicolae Ceauşescu şi mo-
- şef de şcoală poetică, I. L. Caragiale - contem- tanul, care, atunci când apare, „toată lumea strigă
poranul nostru, Este Ion Creangă un povestitor Arpagic”, a provocat una dintre punerile sub interdic-
genial?, Tudor Arghezi - bijutier al cuvântului ar- ţie a publicării creaţiilor poetei.
tistic, Fascinanta personalitate a lui Mircea Elia- Doamna Emilia Matei a impresionat asistenţa
de, Polivalenţa unui homo religiosus, Vasile Voicu- citind mărturisirea poetei cu privire la întâlnirea ei cu
lescu, Radu Stanca între larii şi penaţii culturii Romulus Rusan, redactor la revista „Tribuna” din Cluj,
Sibiului, emisiune care s-a bucurat şi de un subtitlu unde tânăra de atunci aducea primele două poezii
lămuritor Când spui mărişor la Sibiu, spui Radu propuse pentru publicare.
Stanca etc. Nici scriitorii diasporei nu au fost uitaţi, Dragostea lor la prima vedere s-a izbit de
căci o emisiune radiofonică a fost intitulată De ce originea lor nesănătoasă, care îi stigmatiza, înnegu-
este Panait Istrati un mare necunoscut?, spre a rând orizontul afirmării lor în literatura română so-
pune în evidenţă destinul dramatic al unui creator cialistă. Atunci s-a simţit Ana Blandiana o „Traviata
reprezentativ al diasporei noastre. politică”.

30