Page 282 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt

„Cu orice preţ... pe orice cale” înseamnă să ne supunem modalităţii lui Dumnezeu de a ne aduce la împlinirea ţelului.
Nu am cum să mă îndoiesc de Dumnezeu când vorbește, dacă El Se adresează naturii Sale din mine. Ascultarea promptă este unicul rezultat. Când Isus spune: „Vino”, vin pur și simplu; când El spune: „Renunţă”, renunţ; când El spune: „Încrede-te în Dumnezeu în această privinţă”, mă încred în El. Această lucrare a ascultării este dovada că natura lui Dumnezeu este în mine.
Modul în care Dumnezeu mi Se revelează este influenţat de caracterul meu, nu de caracterul lui Dumnezeu.
Fiindcă sunt un om obișnuit,
Căile Tale adesea-mi par obișnuite.
Doar prin disciplina ascultării pot eu să ajung în punctul în care se afla Avraam și să văd cine
este Dumnezeu. Dumnezeu nu va fi niciodată real pentru mine până când nu voi ajunge faţă în faţă cu El prin Isus Hristos. Atunci voi ști și voi putea proclama cutezător: „În lumea întreagă, Dumnezeul meu, nu este nimeni în afară de Tine, nu este nimeni în afară de Tine.”
Promisiunile făcute de Dumnezeu nu au nicio valoare pentru noi până când nu ajungem să înţelegem natura lui Dumnezeu prin ascultarea noastră. Putem citi din Biblie în fiecare zi timp de un an, și totuși ceea ce citim să nu însemne nimic pentru noi. Apoi, pentru că am fost ascultători de Dumnezeu într-un mic detaliu, înţelegem dintr-odată ce vrea să spună Dumnezeu, iar natura Sa ne este descoperită pe dată. „Toate promisiunile lui Dumnezeu în El sunt «da», și în El «Amin»...” (2 Corinteni 1:20, NKJV). „Da” al nostru trebuie să izvorască din ascultare; când prin ascultare aprobăm o promisiune a lui Dumnezeu spunând: „Amin” sau „Așa să fie!”, acea promisiune devine a noastră.
18 NOIEMBRIE
Dobândește libertatea
„Deci dacă Fiul vă eliberează, veţi fi cu adevărat liberi” (Ioan 8:36, NTR).
Dacă mai există în noi chiar și o mică fărâmă de autosatisfacţie, ea spune întotdeauna: „Nu pot să mă predau” sau: „Nu pot să fiu liber”. Însă latura spirituală a fiinţei noastre nu spune niciodată: „Nu pot”; ea doar absoarbe totul din jur. Duhul nostru tânjește mereu după mai mult. Aceasta ne
este constituţia. Am fost creaţi cu o mare capacitate pentru Dumnezeu, însă păcatul,
282