Page 34 - Raport CNFIS 2015

I.3 Evoluția numărului de studenți din anul I și a absolvenților de învățământ superior, ciclul de licență În ultimii 10 ani s-au înregistrat fluctuații puternice la nivelul efectivelor de studenți și absolvenți, în special al celor cu taxă, situație mai accentuată pe anumite domenii de studii universitare. În cazul studenților cu taxă, creșterile de înmatriculări de la începutul anilor 2000 au fost urmate, după 2009, de scăderi la fel de spectaculoase. Domeniile economic și socio-uman sunt caracterizate de cele mai mari amplitudini ale evoluției numărului de înmatriculări. Pe de altă parte, politica statului în privința locurilor bugetate a fost una constantă, fără să înregistreze modificări importante, ci doar, pe alocuri, incrementale. Totuși, în această perioadă au existat fenomene sociale care, cel puțin în teorie, ar fi trebuit să influențeze evoluția numărului de studenți. Scăderea demografică accentuată, creșterea gradului de corectitudine a evaluării la examenul de bacalaureat, dar și criza economică din 2009 sunt fenomene care au avut un impact major asupra evoluției efectivelor de studenți cu taxă, dar au avut un impact neglijabil asupra numărului de studenți bugetați. Statul a acționat astfel consecvent politicii sale de finanțare a unui număr de locuri bugetate, indiferent de situația economică, demografică sau socială. Pe de o parte, această inelasticitate a ofertei publice de învățământ superior a creat premisele unei politici anticiclice, de stabilizare economică și socială, ceea ce este un fapt pozitiv. Pe de altă parte însă lipsa de reacție la scăderea demografică accentuată și implicit la scăderea bazinului de recrutare a studenților pentru învățământ superior poate reprezenta o aliniere, pe termen mai lung, la obiectivele Europa 2020, de creștere a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani. Totuși, alocările pe bază cantitativă a unui număr istoric de locuri în învățământul superior limitează capacitatea bugetară de acțiune guvernamentală, acolo unde sunt nevoi sociale mai mari (accesul grupurilor dezavantajate la învățământ superior este în continuare redus), sau pentru susținerea anumitor niveluri de calitate ce ar face instituțiile de învățământ superior românești competitive pe plan internațional. Din Graficul 1.17 se poate vedea evoluția cvasiconstantă a înmatriculărilor de studenți bugetați pe o selecție de domenii de studii. Învățământul tehnic se detașează cu o pondere de aproximativ 30% din volumul total al înmatriculărilor din fiecare an, o tendință firească pentru dezvoltarea României și susținerea sectoarelor economice și de servicii. Pe de altă parte, Graficul 1.18 ne arată evoluția înmatriculărilor cu taxă, un indicator mult mai fidel al evoluției cererii de învățământ superior pe domenii de studii, sau al atractivității acestora, domeniile tehnic, economic și socio-uman înregistrând un declin puternic al înmatriculărilor cu taxă în ultimii ani, cu un ușor reviriment în 2015. Vârful înmatriculărilor a fost atins în aceste domenii în 2009, după care, o dată cu instaurarea crizei economice, evoluția înmatriculărilor a fost puternic descrescătoare. Aceste domenii înregistrează cele mai mari amplitudini, fiind cele care s-au dovedit a fi cele mai sensibile la criza economică. Pe de altă parte, domenii precum medicina, agronomia, matematica, psihologia au avut o evoluție constantă, ușor crescătoare, inclusiv în privința studenților cu taxă, fiind mai puțin sau deloc afectate de criză din punctul de vedere al noilor înmatriculări. 34