Page 24 - arpia 27

avionului său cu reacție
”Coandă-1910”, fiind de altfel și
motivul pentru care nu a fost
atent la tendința avionului de a
se ridica de la sol. Mulţi ani a
fost preocupat de descifrarea
acestui fenomen – respectiv
tendința jeturilor reactive de a
se apropia de fuzelaj – dar
explicaţia a formulat-o abia în
Rotorul compresorului centrifugal al 1934.
motoreactorului avionului ”Coandă 1910”
Pe baza ”Efectului Coandă”
funcționează o multitudine de
sisteme, de la flapsurile cu fantă
Henri Coandă a fost nevoit să-și franceză trei tipuri de avioane, multiplă ale avioanelor mod-
testeze singur motorul. Sur- cel mai cunoscut fiind ”Coandă- erne, la atenuatoarele de zgo-
prins de neașteptata decolare, 1916”, cu o concepție mot, precum şi o categorie de
el a scăpat avionul de sub con- aerodinamică foarte avansată aeronave mai exotice:
trol iar acesta s-a angajat, a luat pentru acea vreme. În 1916, aerodinele lenticulare, denu-
dur contact cu solul și a luat foc. când a intrat în război şi Româ- mite adesea în presă ”farfurii
Nefiind legat în centuri, Coandă nia, ambele state aliate au căzut zburătoare”. Forma lor
a fost aruncat afară din cabină de acord că este în interesul discoidală are avantaje în spe-
la impact și a scăpat cu viață. cauzei comune ca Henri Coandă cial la viteze foarte mari, inclu-
Avionul ars nu a mai putut fi să continue proiectele pe care le siv hipersonice, însă
reparat, dar realizase deja derula în Franţa. construcţia lor implică
primul zbor al unui avion cu Patriotismul lui Coandă s-a dificultăți tehnologice majore
reacție. manifestat şi după război când, care le fac să rămână,
În perioada 1911-1914, Henri revenit în România, a pus în deocamdată, de domeniul vi-
Coandă a lucrat ca director aplicare una dintre nu- itorului. După 1945, Henri
tehnic la firma ”Bristol Aero- meroasele sale invenții: un nou Coandă a colaborat în SUA cu
plane Company” din Marea Bri- material de construcție, denu- mai multe firme în domeniul
tanie, unde a proiectat atât mit ”beton-bois” sau beton- tehnologiilor avansate, inclusiv
avioane de luptă biplane cât și lemn, excelent pentru pentru realizarea unor aero-
monoplane de antrenament cu decorațiuni interioare care dine lenticulare prin aplicarea
caracteristici aerodinamice su- imită foarte bine lemnul de ste- ”Efectului Coandă”.
perioare. jar, dar este mai durabil şi are
În 1914, la izbucnirea un cost mult mai mic, material
războiului, Henri Coandă a dat care a fost utilizat în 1925 pen-
dovadă de patriotism (să nu tru realizarea decoraţiunilor in-
uităm că mama sa era de orig- terioare ale Palatului Culturii
ine franceză) şi a revenit în din Iași. În 1926, Coandă a pus
Franța. Franţa la rândul său, a în aplicare altă invenţie în
dat dovadă de înţelepciune şi l- România, un sistem pentru
a pus pe tânărul inventator să detecția zăcămintelor de petrol.
Ddecorațiuni interioare
facă, în sprijinul efortului de În 1934, Henri Coandă a obținut
din
război, ceea ce ştia el mai bine: în Franța brevetul de invenție ”beton-bois” . n Sala Henri
a lucrat în perioada 1914-1918 nr. 792754 din 08 octombrie Coandă a Palatului
la firmele ”Saint-Chamond” și 1934, pentru descoperirea
”Delaunay-Belleville” dedicate ”Efectului Coandă”. Acesta fus-
producţiei de război. El a ese observat de Coandă încă din
proiectat pentru armata timpul testării motorului
20 Aeronautica - ARPIA , nr.27,septembrie, 2020