Page 102 - Et in Arcadia Ego -Mima
P. 102

a complexului  de la Eforie Nord. Ion  Siclovan a
                         scris o nouă Teorie şi metodică a educaţiei fizice şi

                         sportului, de fapt, un plagiat după cele sovietice ; el

                         este cel care a ars, în cel mai pur spirit nazist ori
                         bolşevic cărţile bibliotecii, numeroase volume de o

                         valoare nepreţuită˝.  Şi tot Nicolae  Băiaşu :  ˝Ion

                         Siclovan a fost un om rău, răzbunător, ascuns  şi
                         perfid˝. Ca o notă de culoare : a fost repetent în

                         timpul studenţiei ; a fost cum îl caracteriza cineva,

                         un element mediocru, certat cu frecvenţa, disciplina
                         şi cu studiul. A fost fotbalist, de altfel bun, iar în

                         calitatea lui de jucător la echipa Carmen se spune

                         că a pus umărul la desfiinţarea ei. Îmi aduc aminte
                         de o întâmplare  din timpul studenţiei când l-am

                         avut coleg pe Angelo Niculescu, antrenor emerit de

                         fotbal. Acesta, înaintea  examenului de Teorie  şi
                         Metodică sa plângea că îi este frică. Atunci i-am zis

                         ˝bine dom ’le doar  aţi jucat împreună  şi o să-şi

                         amintească de tine.˝ L-am aşteptat curioşi la ieşirea
                         de la examen de unde a ieşit zâmbind şi ne-a spus :

                         ˝bă, când am intrat privirea mi s-a agăţat de cămaşa

                         pe care o purta ; mi-am adus aminte că era una
                         cumpărată de patronul echipei, C. Mociorniţa,

                         pentru mine  şi pentru el, cămaşă care făcea parte

                         dintr-un lot de şase˝. Sigur că şi-a adus aminte de
                         vremurile bune şi l-a trecut. Amintesc în treacăt că

                         între anii 1948 şi 1989 rectorii şi senatul instituţiilor

                         se numeau de către centrul  universitar de partid
                         după ce primeau aprobarea, probabil de foarte sus.





                                                              100
   97   98   99   100   101   102   103   104   105   106   107