Page 38 - Revista mea 11
P. 38

Angina pectoralå






































                                        ngina pectorală es te pă servirea mesei ori în alt context
                                        o boală ce „traduce” precis, cum ar fi raporturile sexuale,
                                        simptomele  îngus - emoțiile puternice, furie, îngrijorare
                                        tă  rii uneia sau mai etc. Totodată, această du rere poate
                                        multor ar tere coro- îmbrăca diverse forme: cu sau fără
                      Anariene,  care  aduc iradiere în partea dreaptă, în stare de
                      sângele oxigenat la inimă. De obicei repaus, noaptea, în absența efortu -
                      se manifestă printr-o durere toracică rilor, cel mai des în preajma aceleiași
                      survenită la efort și care dispare oda - ore.  Poate  fi  localizată  abdominal,
                      tă cu încetarea acestuia, însă ea poa - poate fi mai puțin intensă (la diabe -
                                                                  tici, la femei și la vârstnici) sau, dim-
                      te lua și alte forme.
                   meddical  pre  zintă o urgență ce trebuie diag- ce dează la încetarea efortului, evo -

                        Apariția unei ase menea dureri re - potrivă, atât de puternică încât nu
                      nosticată  rapid  de  me dic,  în  lipsa când astfel un infarct. †inerea sub

                      u nui tra tament ducând la complica - control a situațiilor potențial pericu-
                      ții foarte peri culoase. Durerea tora - loase este esențială pentru reducerea
                   MAGAZIN  cică, retrosternala, iradiază în întreg riscului  recidivei  care  pune  viața
                      brațul drept, inclusiv în palmă, dar bol navului în pericol, ca și pentru în-
                                                                  târzierea sau stoparea evoluției ma -
                      și în maxilare.
                        Ea apare în urma unui efort de di- ladiei.
                                                                   Se cunosc două tipuri de factori de
                      ficultate variabilă, mai ales când su -
                      biectul se urnește din loc sau când își risc cardio-vas cular: unii care pot fi
                      accelerează mersul. Este favorizată schim bați, alții „inamovibili”. Aceș-




             38       de frig, de vânt, de perioada de du - tia din ur mă sunt vârsta (peste 50 de
   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43