Page 35 - BASME EM

FATA DE ÎMPÃRAT SI PRINTUL CEL BUN Alexia Rază de Soare - Bujorianu Alexia A fost odată ca niciodată. A fost odată un împărat care avea o fetiță frumoasă, pe care o iubea ca pe ochii din cap. Odată cu trecerea timpului, copila a crescut a devenit o prințesă foarte frumoasă și foarte isteață. Tatăl ei, apreciindu-i ascuțimea minții, i-a permis să se implice din ce în ce mai mult în conducerea regatului. Într-o zi, din senin, împăratul s-a îmbolnăvit, iar fetița lui, domnișoară de acum, l-a îngrijit până în ultima clipă. Murind, toți supușii l-au jelit trei zile și trei nopți. Prințesa era foarte greu încercată, mai ales că a fost sfătuită să își aleagă un soț care să o ajute să conducă regatul. Era tare mâhnită, nici nu termină bine perioada doliului și își aminti ceva din copilărie, cum un om bătrân povestea că peste şapte mări şi şapte țări, există un soi de meri care rodesc acela care va reuși să aducă trei dintre aceşti meri păziți de zmei, acela va fi demn să-i fie soț și să conducă regatul alături de ea. Mulți prinți și oameni de rând au încercat să îndeplinească această sarcină până la capăt, dar niciunul nu a reușit. Într-o zi a aflat şi prințul Regatului de Est despre această provocare. Imediat a decis să-şi încerce norocul și a pornit la drum. În timp ce mergea, încercând să afle unde este livada magică, prințul a întâlnit o pasăre care avea o aripă rănită. - Ajută-mă, l-a rugat ea. Ajută-mă, îngrijește-mă! Prințul milos din fire, o ajută pe nefericita zburătoare, dar nu termină bine că se auzi strigat: - Prințule cel Bun, dă-mi și ceva de mâncare, te rog, că-ți voi da și eu o pană fermecată din aripa mea care îți va fi de folos la necaz. 35