Page 31 - BASME EM

- Gata, fată dragă! Chinul tău curând va lua sfârșit! Te voi ajuta să scoți poporul tău din robia unei împărătese care nu-l iubește și pe care nu-l ascultă! Luigi își luă toată armata, chiar și pe fiul său, dar și multe creaturi supranaturale cum ar fi dragoni care scuipă foc și troli cu mii de arme prinse de armura lor. Când ajunse la marginea regatului stăpânit de Arisa, fură întâmpinați de armata ei. Iscoadele l-au informat despre arma ei secretă, niște catapulte care aruncau bile cu foc. Pe loc hotărî: - Te poți retrage împreună cu fiul meu, Francesca, în spate. Voi merge să negociez cu sora ta. Nu se poate să fi pierit toată omenia ei! Zis și făcut. Luigi trimise solie care veni cu răspunsul că Arisa vrea să-și vadă sora, să vorbească cu ea și promise: - Nimeni nu va fi rănit! Iată-le față-n față pe cele două surori, fiecare fiind însoțite de garda lor de corp, bineînțeles că era prezent și Luigi din partea Francescăi pe care o auzi întrebând uimită: - De ce faci toate astea? Răspunsul veni repede, mărturisit cu ură, de către sora sa: - Părinții noștri mereu te-au crezut pe tine mai bună. Te-am auzit când vorbeai cu mama înainte să moară și am hotărât că este mai bine să fiu rea, decât să trăiesc în umbra ta. Piei din calea mea dacă vrei să mai ai zile! - Sora mea dragă, eu nu mă voi retrage! Voi salva poporul de tine. Pentru cât rău ai făcut, tu vei fi aruncată în închisoare, iar eu voi stăpâni cu înțelepciune și dragoste regatul, glăsui hotărâtă Francesca. Se retraseră fiecare la armata sa și urmă o luptă cumplită. Văzând că șansele soldaților Arisei scad, aceștia merseră, rând pe rând, să se alăture lui Luigi. Ea fu prinsă și aruncată în închisoare pentru tot restul vieții. Francesca fu încoronată ca împărăteasă, se căsători cu fiul lui Luigi, Mihnea. Au făcut o nuntă mare și erau foarte fericiți. Uneori pe chipul Franciscăi apărea o umbră de tristețe la amintirea purtării nedrepte a surorii ei mai mari. Își revenea repede și se bucura de fiii, de fiicele, de prosperitatea familiei, a poporului și a țării și trăiră fericiți până la adânci bătrâneți. Ș-am încălecat p-o șa și v-am spus povestea așa. 31