Page 20 - ARMONII Nr.2 Seria IV iulie-decembrie 2011

CUNOAŞTERE ● CERCETARE...

Andreea LUPU, XI A ♦ Prof. dr. Răzvan SĂCRIERU

Dincolo de timp, eroii întru stiinţă înving,,calotele de gheaţă" ale necunoscutului...

ROBERT SCOTT ŞI TEODOR NEGOIŢĂ

Marii exploratori şi cercetători polari ne părăsesc la dis- Aceeaşi atmosferă de conlucrare şi acelaşi gen de spe-
tanţă de un veac... cializări au promovat şi oamenii care l-au însoţit pe Teodor
...În martie 1912, undeva în Antarctica, se stingea din Negoiţă în prima expediţie polară integral românescă, desfă-
viaţă Robert Falcon Scott, englezul care îşi propusese nu doar şurată în Insulele Spitsbergen, în anul 1990.
atingerea unui punct geografic extrem, ci şi efectuarea u-nei Drumul spre Antarctica nu a fost pentru ei doar o simplă
campanii pe calota glaciară sudică. călătorie pe ocean. Au fost preocupaţi de realizarea unor mă-
...În martie 2011, de undeva din Bucureşti, a plecat către surători oceanografice: temperatura apei la diverse adâncimi
Domnul Teodor Gheorghe Negoiţă, singurul roman care a (Scott), concentraţia de bioxid de carbon oceanic (Negoiţă).
atins Polul Nord şi a reuşit înfiinţarea unei staţiuni de cercetări Amândoi au fost preocupaţi de consemnarea gândurilor,
în Antarctica. experienţelor, trăirilor şi ideilor ştiinţifice din timpul expediţiilor.
Această componentă a contribuţiilor lor în cunoaşterea unor

importante spaţii ale Terrei face diferenţa între o simplă explo-
rare, cu caracter uneori sportiv, şi o autentică cercetare, în do-
rinţa de a lărgi orizontul ştiinţific. Jurnalul de călătorie al lui Ro-
bert Scott, intitulat ,,Ultima expediţie”, apărut postum, şi jur-
nalul lui Teodor Negoiţă, cuprins în cartea ,,Ştiinţă pe gheaţă.
Cu chinezii în Antartactica”, ar trebui puse în corelaţie pentru a
fi citite şi percepute din perspectivă complementară: pentru că
amândouă îmbină descrierile şi comentariile privind rigoarea
observaţiilor ştiintifice, cât şi atmosfera de grup, - totul pe fon-
dul alb al lungii zile polare...

Teodor NEGOIŢĂ în Antarctica...

Este ştiut: pentru a deveni cercetător polar nu există o
specializare anume. Este nevoie de foarte multă pasiune şi de Teodor NEGOIŢĂ

(1947 - 2011)
curaj, iar Teodor Negoiţă trăia prin toate fibrele inimii, trupului Cercetător şi explorator
şi gândului lumea misterioasă şi aparent încremenită a gheţu-
rilor veşnice. Numărul mare de expediţii, în grup sau solitare, polar
ale celor doi exploratori dovedesc cu prisosinţă acest lucru.
Portret realizat
Robert Scott şi-a început cariera ca ofiţer de marină. Te-
odor Negoiţă a debutat în profesie ca inginer chimist. În aces- de prof. Ştefan DUMITRU
te specialităţi, amândoi au intrat hotărâţi a-şi face meseria cu
multă competenţă de specialitate, cu dăruire şi consecvenţă.
Chemarea aurorelor polare le-a venit ceva mai târziu, dar a
rămas vie şi adevărată în inimile lor până la ultima lor clipă. Ca explorator, este esenţial să ai convingerea şi puterea
Amândoi au început explorarea geografică în zona de de a renunţa la un obiectiv foarte important atunci când riscu-

nord şi apoi s-au concentrat pe Antarctica - marea lor iubire. rile sunt prea mari şi pun în prumejdie pe cercetători şi pe co-
Teodor Negoiţă a obţinut în anul 2002 titlul de doctor în ştiinţe laboratori. Din câte ştim, Teodor Negoiţă a învăţat la timp ,,lec-
chimice cu teza „ Controlul poluării mediului în zonele polare”. ţia” lui Shackleton, preţuind, probabil, în aceeaşi măsură şi

Cei doi mari cercetători au avut foarte multe lucruri în ,,lecţia” lui Robert Scott care aminteşte de un lung şir de oa-
comun în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea unei meni de ştiinţă ai umanităţii care şi-au sfârşit hotarele vieţii la
expediţii. Ei au strâns în jurul lor specialişti din foarte multe datorie, pe altarul nobil al ştiinţei căreia li s-au dedicat cu tot
domenii, fiind convinşi de faptul că natura problemelor polare prinosul minţii şi al inimii...
impune o cercetare interdisciplinară. „Expediţia noastră se sfârşise! Oare ce va urma?”

În ultima expeditie Antarctica, alături de Robert Scott au BIBLIOGRAFIE
fost geologi, biologi, fizicieni, ingineri, medici. În timpul staţio- Negoiţă Teodor Gheorghe (2004), Ştiinţă pe gheaţă. Cu chine-

nării în tabăra de bază, erau ţinute comunicări de câte trei ori zii în Antarctica, Editura Fundaţiei Antarctice Române, Buc., 208 p.
pe săptămână, pe subiecte foarte diferite, izvorâte din activita- Scott Robert Falcon (1975), Ultima expediţie. Jurnal de călăto-
tea curentă şi de perspectivă. rie, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 470 p.

Seria a IV-a * Nr. 2 * iul. – dec. 2011 * Armonii * 16 * Armonii * iul. – dec. 2011 * Nr. 2 * Seria a IV-a