Page 41 - ddr-v1-ro

DINCOLO DE REAL – vol. 1-

POEM 19

Sunt eu o minciună?
În adâncurile tăcute ale cugetului meu, mă întreb dacă sunt
doar o făcătură,
unele zile vreau să dispar, pierdut în abisul unei existențe fără
sens,
fiecare zi o mascaradă, o mască peste o mască, ascunzând
esența mea adevărată,
o esență atât de neclară, indistinctă de orice altă umbră,
simt nevoia de ajutor, dar claritatea realității a dispărut de
mult,
uneori mă întreb, “Sunt eu cu adevărat viu?”, într-o lume care
trece pe lângă mine.
Mă simt ca o fantomă, plutind prin coridoarele nesfârșite ale
timpului,
observat dar niciodată cu adevărat văzut, nimeni nu se întreabă
unde am fost.
Ochii roșii, oftaturi obosite, sub greutatea copleșitoare care
apasă pe umerii mei,
car un bolovan al disperării, neegalat de nicio altă povară.
Știu că am nevoie de ajutor, dar chiar am nevoie, sau este o
iluzie?
Îmi doresc doar pe cineva căruia să-i pese, să transforme
cuvintele în sunet semnificativ,
textez, dar visul meu este să am pe cineva căruia să-i pot suna,
pe cineva care mă așteaptă acasă, să împărtășim timpul risipit.
O persoană să mă țină în brațe, un partener care să rămână,
zâmbesc și întreb oamenii cum sunt, simțind când ceva e greșit,
o persoană care place oamenilor, dar niciodată nu vrea să
conducă,

40