Page 32 - vol6-ro-2
P. 32
DINCOLO DE REAL – vol 6-
E un cântec vechi, ce îndeamnă sufletul să vadă dincolo de
hotare,
Să-și deschidă aripile și să se avânte în visul fără legi sau
margini.
Legile sunt doar valuri pe un ocean perpetuu,
Gardurile, umbre ce ne încorsetează temporar drumurile
visării,
Dar în adâncul nostru, sub catifeaua tăcerii, mocnește
dorul de libertate,
Fiecare vis trezindu-se din somnul ideologiilor ce-l leagă.
Melancolia cerului nocturn, cu stelele-i ca bijuterii căzute,
Ne amintește de tăcerile infinite din noi, de magia nerostită.
Și în aceste nopți calde, în umbra zidurilor invizibile,
Găsim poarta secretă spre necuprins, locul unde visele
devin realitate.
Trebuie doar să închidem ochii și să vedem dincolo de
garduri,
Să simțim magia lumii, freamătul liniștit al vieții
netezaurizate,
Pentru că dincolo de fiecare gard de metal, de fiecare
tărâm rigid,
Ne așteaptă libertatea cea sfântă a viselor, locul unde
suntem întregi.
31