Page 33 - vol6-ro-2

DINCOLO DE REAL – vol 6-

POEM 265

Azi, în oglinda lumii, prin ideologii ne pierdem pașii,
Căci realitatea nu se supune vreunui șablon prestabilit.
Viața, ca un râu magic, curge dincolo de hotare,
O taină ascunsă în umbre, un mister mereu necuprins.
Oamenii, căutători neobosiți după sensuri,
Frământă cerul și pământul după lumini ascunse,
Dar adevărul se arată doar când rațiunea se stinge,
Viața capătă contur doar când o privim ca pe-o vrajă.
Sub cerul de stele, zâmbetele și lacrimile sunt fire de argint,
Împletind țesătura nevăzutului timp, diademe sincere.
În dansul dorințelor adânci, ne pierdem în contururi
enigmatice,
Și doar lăsându-ne purtați de val, viața își dezvăluie magia.
Fără a căuta răspunsuri clare, ne aventurăm prin colțurile
tainice,
Acolo unde doar inima poate vedea și sufletul poate
cuprinde.
Numai așa, în valsul cu necunoscutul, descoperim ce
înseamnă să fim,
Să fim una cu norii, vântul, și stelele ce strălucesc în
veșnicie.
În lanțurile ideologiilor, ne pierdem esența, devenim umbre
palide,
Dar dincolo de ele, viața, pură și simplă, ne așteaptă cu
brațele deschise.

32