Page 42 - DINCOLO DE REAL
P. 42

DINCOLO DE REAL – vol 4-


            Într-o epocă în care cheagurile de sânge sunt artă, iar
            glumele sunt farsă,
            Voi învăța, versatil cum sunt, voi plânge acele nouăzeci și
            șase de lacrimi,
            Dezvolta-voi stigmate la comandă, îmbrățișa-voi suferința
            suplimentară,
            Pentru a-mi păstra locul în galaxia artistică.
            Dar dacă greșești, la moartea ta,
            Vei traversa în iad,
            Unde Groucho Marx îți va gâdila piciorul gol,
            Cu penelul înaripat al lui Edgar Allan Poe.
            Așa că adevărul rămâne statornic în mințile noastre
            chinuite,
            Căci suntem sculptori ai durerii virtuale, înrădăcinându-ne
            identitatea,
            Într-un abis de ironie.












                                                                                               41
   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47