Page 17 - Simpozion Orasul Viitorului

periculozităţii sociale a unor fapte şi-l conving mai uşor pe copil să se autocontroleze ori să se
corecteze. Multe fenomene din natură sau acţiuni ale oamenilor şi consecinţele lor practice devin,
prin intermediul „procesului”, mai uşor de înţeles şi sunt privite interdisciplinar. Se poate intenta
„proces” poluării mediului ambiant, risipei apei, focului, problemelor teoretice şi practice de etică,
igienă, ecologie etc. Aceste acţiuni au o atmosferă tensionată, realizată de existenţa unui conflict, a
unor argumente pro şi contra care implică o participare totală a auditoriului, obligându-l să
cântărească situaţiile, să-şi spună opţiunile şi preferinţele, să ia o atitudine.
Compunerea de probleme reprezintă o modalitate de dezvoltare a creativităţii elevilor.
Primii paşi în stimularea creativităţii o constituie crearea cadrului adecvat care să permită eliberarea
copiilor de tensiuni şi să favorizeze comunicarea liberă, astfel ca elevii cu tendinţe spre pasivitate,
neobişnuiţi cu efortul intelectual, să intre treptat în procesul muncii intelectuale, prin dorinţa de
autoafirmare. Brainstormingul este una dintre metodele creative de grup pe care am aplicat-o și în
cadrul unor ore de matematică la clasa a III-a si a IV-a, subiectul fiind „Compunerea de probleme
cu operaţiile învăţate’’. Am împărţit colectivul de elevi în 5 grupe neomogene, a câte 4 elevi,
asigurând o ambianţă stimulativă. În metoda Brainstorming există reguli fundamentale ce trebuie
respectate:
 nu este voie să critici părerile, ideile celorlalţi;
 există o mare libertate de gândire care determină o stare stimulativă;
 membrii grupului emit cât mai multe idei,soluţii;
 cadrul didactic nu trebuie să-şi impună propriile păreri.
Fiecare echipă şi-a ales un secretar care notează raţionamentul de rezolvare a problemei. Au
lucrat în echipă, participând, cooperând şi colaborând. Folosind scheme, au compus probleme. În
rezolvarea problemelor, gândirea elevilor a fost mereu confruntată cu o necunoscută. Pentru
descoperirea ei au emis ipoteze, au întreprins diverse căutări, presupuneri, au stabilit diferite relaţii,
au făcut combinaţii pentru a găsi drumul spre descoperirea necunoscutei. Pe măsură ce ei au pătruns
în miezul problemei necunoscuta s-a lăsat descoperită.
O altă metodă de dezvoltare a flexibilităţii gândirii, ce stimulează curajul, creativitatea,
inventivitatea este metoda „Philips 6/6”. Am împărţit clasa în grupe de câte 4 elevi. Au avut de
rezolvat problemele în 6 minute. Am urmărit ca grupurile să fie cât mai eterogene. Fiecare grup şi-a
ales un conducător (reprezentant) care să prezinte elevilor soluţia corectă a problemei întregii clase.
După expirarea celor 6 minute, fiecare grup îşi prezintă soluţiile (prin reprezentantul grupului),
scrise pe fişa de lucru. Avantajul acestei metode constă în aceea că toţi membrii grupului sunt
activi, fiecare având posibilitatea să-şi pună în evidenţă propriul raţionament, soluţiile reprezentând
rodul gândirii obiective.
O altă metodă foarte productivă de stimulare şi dezvoltare a creativităţii este prin joc.
Creativitatea ca structură definitorie de personalitate îmbracă, din punct de vedere evolutiv, un
caracter procesual supus influenţelor de mediu. Formele organizate de instrucţie îşi aduc în mod
diferenţiat aportul în dezvoltarea potenţialului creator al individului în funcţie de conţinutul
activităţii, de tipurile de metode utilizate, de pregătirea şi gradul de angajare al cadrelor didactice
participante la acţiunile educative.
Jocurile didactice sunt metode active care solicită integral personalitatea copilului.
Integrarea organică a jocului în structura de învăţare a şcolarilor mici este de natură să contribuie la
realizarea unor importante obiective ale formării personalităţii copilului. Şcolarul mic trebuie să
simtă că este acceptat aşa cum este, că se doreşte întâlnirea cu el, că vine la şcoală să desfăşoare o
activitate ce-i solicită efort în cooperare cu ceilalţi copii, cu învăţătorul, într-o atmosferă de bucurie
şi nu numai să reproducă, în competiţii cu ceilalţi ceea ce a învăţat. Jocurile didactice sunt realizate

12