Page 48 - Simpozion Orasul Viitorului

Nevoile lor reale sunt mult mai mici decât nevoia unui adult blazat. Se consumă mult mai mulți
bani pentru echilibrul psihic al unui om care nu a învățat să își dezvolte capacitatea sa de a inova
decât la un tânăr care este direcționat să se preocupe mai mult de realizarea unui mic prototip
experimental, ori a oricărui proiect de inovare. Chiar dacă la început pare că nu ar putea să aducă o
noutate sau să nu fie de un real folos societății, preocuparea în sine a tânărului de a dezvolta ceva
din propria sa natură mărește necesitatea ca el să studieze, să învețe, să se autoeduce, să se
definească și să facă parte dintr-o comunitate dinamică și efervescentă, făcând, astfel, saltul calitativ
al conștiinței prin cunoaștere la toate nivelurile.

Ieșirea din impas
Transformarea se poate produce prin atenția și permanenta orientare a tinerilor către a-și
exprima și concretiza impulsurile benefice și armonioase pe care le au deja în subconștient. Trebuie
să ne amintim de necesitatea omului de a cunoaște și de a simți. Este momentul să orientăm
educația către ambele valori fără a le limita ori delimita și diferenția până la exacerbarea uneia sau
alteia. Lipsa cunoașterii științifice în cadrul universităților bazate pe artă și muzică îngreunează
puternic dezvoltarea ulterioară. De asemenea, lipsa unei preocupări de natură emoțională în cadrul
universităților preponderent tehnice crează o ruptură periculoasă la nivel psihic a viitorului inginer,
tehnician, etc. Să nu uităm că marii oameni de știință aveau preocupări legate de artă și muzică.
Marii compozitori aveau cunoștințe de știința numerelor, noțiuni de geometrie, etc. În momentul în
care cele două tendințe se întretaie și crează un tot unitar holografic, inivația își va regăsi locul în
societate în mod natural.

Concluzie
Chiar dacă, datorită lipsei de perspectivă, există o inerție în cadrul societății, necesitatea
aplicării unei revigorări educaționale este stringent necesară. Fondurile necesare noii perspective
sunt mai mici decât uriașele sume cheltuite pe medicamente, tratamente psihologice, precum și pe
daunele create de neatenție și blazare, mediului la care, mai mult sau mai puțin conștient, suntem
interconectați.
Conceptul de creativitate a fost pas cu pas direcționat doar către domeniul producției de
masă, a ceva ce sa fie „consumat”. Creativitatea a devenit un bun necesar ce poate fi cumpărat. Însă
această idee este profund greșită. Creativitatea este un atribut al unei minți trezite și al unei
conștiințe proaspete, dezrădăcinată din gândirea materialistă și regăsită în libertatea de exprimare.
Actuala deschidere a oamenilor către aparate ce susțin un habitat plăcut în case, dispozitive
ce genererază energie verde, reprezintă o necesitate în care se compun, în mod integral cunoștințe
de biologie, fizică, chimie, inginerie, etc.
Astfel de îmbinări sunt născătoare de noi cunoștințe și de noi ramuri științifice de viitor.

43