Page 44 - Simpozion Orasul Viitorului

Călător în viitor

prof. înv. primar MAROSY ȘTEFANIA,
Școala Gimnazială „Iuliu Maniu’’ Zalău

Greu ne putem imagina că un scriitor poate anticipa viitorul ştiinţei sau tehnologiei.
Literatura nu are, aparent, o legătură cu aceste domenii exacte. Cu toate acestea, există numeroase
exemple de autori „vizionari”, care au anticipat în lucrările lor science-fiction anumite aspecte din
evoluţia societăţii noastre, descriindu-le uneori în amănunt și inspirând diferiți cercetători și
inventatori care au dispus de cunoștințele și materialele necesare pentru a le construi și pentru a ne
putea bucura de ele în zilele noastre.
Unii autori care intră în acest experiment cu un viitor plauzibil, imaginându-și unde ne-ar
putea duce tendințele sociale contemporane și descoperirile recente în domeniul științei și
tehnologiei, vorbesc despre un viitor mai apropiat, de exemplu William Gibson (care a inventat
termenul "spațiu cibernetic"). Acesta este bine cunoscut pentru poveștile sale surprinzătoare și
influente, publicate în anii 1980, ilustrând viziunile unei societăți globale hiper-conectate la
tehnologie în care hackerii și spectacolele violente cotidiene fac parte din viața de zi cu zi. Pentru
alți autori, viitorul servește în principal ca o metaforă și fac referire la un viitor mai îndepărtat. Le
Guin,de pildă, care prin binecunoscutul său roman din 1969 "Mâna stângă a întunericului",
proiectează cititorul într-o lume îndepărtată, populată de hermafrodiți modificați geneticși îl face să
experimenteze modul în care societatea ar fi diferită dacă ar fi lipsită de gen.
Deoarece genul SF acoperă spectrul de la plauzibil la fantezist, relația sa cu știința a fost atât
cultivatoare cât și contradictorie. Pentru fiecare autor care examinează cu meticulozitate ultimele
evoluții din fizică și știință, există și alți autori care inventează tehnologia "imposibilă" pentru a
servi drept dispozitiv de complot,cum ar fi comunicatorul instantaneu și superluminal (cu viteza
mai mare decât cea a luminii) al lui Le Guinsau pentru a permite comentarii sociale în urma unor
lucrări, de exemplu modul în care HG Wells folosește mașina de călătorie în timp pentru a proiecta
cititorul în viitorul îndepărtat pentru a fi martorul destinului dezastruos al rasei umane.
Cărțile science-fiction și fantezie sunt adesea doar predicțiile autorilor despre ceea ce cred
că lumea va fi în 10, 20 sau sute de ani. Dar, uneori, acești autori au prezis în lucrările lor unele
aspecte în detaliu, facând referiri exacte cu privire la unele invenții tehnologice și norme sociale
care nu erau prezente nici măcar în stadiu de proiect sau concept și care acum, în zilele noastre,
există și funcționează, facând parte din structura societății noastre.I ată câteva exemple :
"Paris în secolul XX" de Jules Verne (1863)
Mulți critici afirmă că nu a fost cea mai reușită lucrare a lui, dar ceea ce o face mai
interesantă sunt invențiile pe care le-a prezis cu aproape 100 de ani înainte de a fi descoperite.
Acestea includ submarinul și tehnologia necesară pentru a ateriza pe Lună. Aceste invenții au fost
surprinse și în alte cărți ale lui Verne, dar "Paris" a fost scris prima dintre acestea. Aceasta a fost
publicată când unul din nepoții lui Verne a descoperit manuscrisul în 1989 într-un presupus sifonier
gol.
An express of the future de Michel Verne (1888)
Michel, fiul lui Jules Verne, a scris "An express of the future" la începutul secolului al XX-
lea, la 25 de ani după "Paris în secolul XX". Povestea scurtă descrie un tunel transatlantic teoretic în
care trenurile sunt propulsate prin tuburi pneumatice de aer sub presiune. În zilele noastre, această
idee sună extrem de familial, mai ales dacă ne gândim la Hyperloop-ul propus recent de Elon Musk,
care se află deja în construcţie în deşertul Nevada. Conceptul denumit ,,al cincilea mod de

39