Page 65 - Simpozion Orasul Viitorului
P. 65
la descoperirea unor căi noi de urmat. Este greu aplicabilă la clasele mici în forma ei standard, dar
ea suportă adaptări și adoptarea ei ca metodă dezvoltă creativitatea.
La nivelul copiilor din ciclul primar, orice rezolvare de situaţii problematice constituie în
acelaşi timp o manifestare a creativităţii lor. Principala caracteristică a gândirii creative la elevi este
noutatea sau originalitatea soluţiei găsite, a ideii emise.
Povestirea prin analogie a unor întâmplări din viaţa copiilor, citite sau auzite de ei, ridică
multe probleme de natură psihopedagogică, care se cer cunoscute de către învăţător, în primul rând.
Mai întâi, această cerinţă se poate formula numai în legătură cu anumite texte, al căror conţinut
poate solicita o experienţă de viaţă a copiilor şi de informare a lor.
Ex. După lecţia „Puiul” am propus elevilor să povestească, prin analogie, o întâmplare deosebită
din viaţa lor, la care au luat parte activ şi care a presupus asimilarea de noi informaţii, dar şi
stabilirea mai multor legături între cele citite şi faptele petrecute zilnic.
La lecţia ,,Fata babei şi fata moşneagului” , de I.Creangă, am utilizat povestirea prin
contrast. Pornind de la faptele de ispravă ale fetei babei, le-am cerut elevilor să compare cele două
fete găsind însuşiri opuse celelaltei fete. Activitatea lor creatoare a constat în faptul că elevii au fost
puşi în situaţia să-şi imagineze acţiunile, faptele, întâmplările, să stabilească relaţiile necesare în
care intră aceste personaje în funcţie de însuşirile care li se atribuie. Le-am solicitat elevilor să
introducă în noua povestire şi alte personaje. Acest tip de povestire poate fi considerat un exerciţiu
care stimulează capacităţile compoziţionale ale elevilor, dezvoltă imaginaţia creatoare şi însuşirile
gândirii divergente.
La un nivel şi mai ridicat au fost antrenate şi dezvoltate însuşirile creatoare ale elevilor,
atunci când sarcina didactică a constat în susţinerea unui dialog (La magazine, La biblioteca). Astfel
de teme au solicitat elevii să creeze adevărate scenarii cu caracter didactic şi artistic. Restructurarea
textului sub forma de dialog a presupus introducerea unor personaje cărora a trebuit să le
încredinţeze diferite roluri în cadrul convorbirii lor, a trebuit stabilit un anumit conţinut al
întrebărilor şi al răspunsurilor .
Textele literare cu conţinut istoric, pot genera momente scurte de inventivitate şi creare a
unor întâmplări ce au ca erou pe elevul care elaborează povestirea. Astfel, le-am cerut elevilor să-şi
imagineze şi să compună un alt sfârşit pentru întâmplarea din partea a treia a lecturii „Stejarul din
Borzeşti” de Eusebiu Camilar. Progresul în procesul de învăţământ este condiţionat, într-o măsură
covârşitoare, de o motivaţie superioară din partea elevului, exprimată. Stimularea creativităţii am
realizat-o şi prin compunerea de probleme. Modul delicat în care se intervine în rezolvarea de
probleme simple, compuse de elevi, face să le sporească interesul pentru creaţia proprie.
Prin interesul sau nemijlocit faţă de problemele ce i le oferă, prin plăcerea de a cunoaşte, de
a explora necunoscutul, prin satisfacţiile pe care le are, un rol important în dezvoltarea gândirii
elevilor îl are rezolvarea problemelor, iar stimularea creativităţii gândirii se realizează şi prin
compunerea de probleme de către elevi. Compunerea problemelor în care elevul îmbină cuvinte şi
numere exprimând relaţii între cantităţi – mulţimi – stimulează gândirea la o activitate intensă şi de
creaţie urma eforturilor sale.
În acest sens, jocul didactic matematic îşi are şi el menirea sa. Jocul este puntea care poate
uni şcoală cu viaţa, activitatea ce permite copilului să se manifeste conform naturii. Printre
exerciţiile folosite de mine la clasă, pentru stimularea creativităţii se numără și următoarele:
1. Constructorii: ( se poate folosi de la clasa I, până la a IV-a, mărindu-se dificultăţile)
Scop: consolidarea cunoştinţelor cu privire la figurile geometrice, dezvoltarea imaginaţiei
creatoare .
Material: trusă cu figuri geometrice.
60