Page 67 - Simpozion Orasul Viitorului
P. 67

Călător în viitor
                                                                                  prof. VAIDA - RAMONA ŞTIRB,
                                                                        Școala Gimnazială  „Iuliu Maniu’’ Zalău

                       Viitorul a fascinat intotdeauna sufletul însetat de sens al individului. Deşi se spune că omul
               nu poate trăi decât in prezent, dintotdeauna sufletul s-a întors spre trecut şi a privit, uneori cu teamă,
               viitorul. În lumea artei cele trei feţe ale timpului se întrepătrund, arta fiind adesea oglinda trecutului
               sau reflectând speranţa sau temerile aduse de ziua de mâine. De multe ori artiştii sau dovedit a fi
               vizionari, şi au ridicat pentru noi vălul timpului, lăsându-ne să privim spre viitor.
                       Lucrarea de faţă îşi propune să evidenţieze trei mari personalităţi care prin eforul lor creator
               au prezis într-un fel sau altul viitorul.
                       Leonardo da Vinci (1452-1519) este intruchiparea geniului renascentist, omul care reuşeste
               să  cuprindă  în  mintea  sa  domenii  diferite:  pictură,  sculptură,  arhitectură,  ştiinţă,  muzică,
               matematică,  astronomie,  botanică,  istorie  şi  cartografie.Leonardo  da  Vinci  este  considerat  unul
               dintre cei mai buni pictori din toate timpurile şi a lăsat în urma sa opere nemuritoare, cum ar fi
               Mona Lisa sau Cina cea de Taină. Născut într-o regiune a Florenţei, Vinci, ca fiu bastard al unui
               nobil de ţară, Leonardo a arătat încă de mic o caracteristică neobişnuită: curiozitatea. Curiozitatea l-
               a  facut  atent  la  lumea  care  îl  înconjoară,  iar  tenacitatea  sa  l-a  facut  să  progreseze  şi  să  se
               perfecţioneze. Pornind din atelierul maestrului săi, pictorul Andrea del Verrochio, Leonardo a ajuns
               să lucreze pentru marii nobili din Roma, Bolonia sau Veneţia. Astfel s-au născut capodoperele sale,
               dar mai este un lucru deosebit legat de acest mare geniu, creativitatea sa. Aceasta l-a împins dincolo
               de realitatea sa, spre o lume a viitorului. Astfel, Leonardo şi-a imaginat, prin puterea remarcabilă a
               minţii sale, cum oamenii în viitor vor putea zbura. De la marele pictor renascentist ne-au rămas
               primele aparate de zbor sau ideea de energia solară, lucruri care pentru contemporanii săi erau de
               neînchipuit.  Gândurile  sale,  rămase  pe  schiţe  sunt  atât  de  impresionante,  chiar  şi  pentru  omul
               modern, încât un scriitor contemporan s-a gândit că marele geniu deţinea un cod, un cod care îi
               permitea  să  prevadă  viitorul.  Astfel  s-au  născut  romanele  din  seria  Codul  lui  Da  Vinci  de  Dan
               Brown. Şi pentru omul zilelor noastre puterea sa creatoare rămâne un mister.
                       O altă personalitate care a prevăzut  minunile tehnice care vor marca omenirea este Jules
               Verne. Acesta s-a nascut în 1829, în Franţa, fiind fiul unui avocat de provincie. Încă de mic, Jules
               Verne  pare  să  fi  moştenit  talentul  mamei  pentru  literatură,  dar  supus  drinţei  paterne,  va  ajunge
               avocat la Paris. Marele oraş îl impresionează pe tânărul Jules prin dezvoltarea sa ştiinţifică şi prin
               atracţia faţă de tot ce e nou. Astfel, în scrierile sale se va naşte un nou gen literar, science-fictionul.
               Până  la  el  existau  scrieri  cu  un  pronunţat  caracter  fantezist,  dar  nu  se  bazau  pe  descoperirile
               ştiinţifice ale vremii, erau doar delectare, avertizându-şi cititorii că păşesc într-o lume fantasctică.
               Jules Verne ridică, prin scrierile sale, problema unei lumi noi, fantastice, dar care va putea pe viitor
               fi  adusă  la  viaţă  prin  descoperiri  ştiinţifice.  Cărţile  sale,  devenite  cărţile  copilului  universal,  vor
               îmbina ficţiunea cu ştiinţa,  facând posibilă trecerea spre inovaţie.Astfel, în  „Douăzeci  de mii de
               leghe sub mări” scriitorul nu înfăţişează doar viaţa posibilă sub ape, ci construieşte mental ceea ce
               noi  mai  tarziu  vom  numi  submarin.  Firea  sa  creativă  şi  inovatoare  găseşte  soluţii  tehnice  unei
               întrebări care pentru mulţi era fără răspuns; aceea dacă omul va putea trăi şi călători sub ocean.
                       „O călătorie spre centrul pământului” deschide în faţa omului o altă provocare; explorarea
               dincolo  de  limitele  ştiute.  Pentru  noi,  oamenii  miderni,  obişnuiţi  cu  documentarele  de  tot  felul,
               aceasta nu este o nouatate, dar pentru contemporanii lui Jules Verne, creaţiile sale erau dincolo de




                                                                                              62
   62   63   64   65   66   67   68   69   70   71   72