Page 19 - Revista Vitrina cu Oglinzi - nr. 4

REPORTAJE

și-l ţinem aproape pe diavol, îl îndepărtăm pe Dumnezeu, cel întreit: Tată, Fiul şi Sfântul Duh.

Unde nu mai există credinţă, există doar durere. În viaţa noastră, a românilor există un mare

paradox: bisericile sunt pline, oamenii merg în pelerinaje în ţară, în străinătate, fac multe acte

de caritate şi totuşi se întâmplă atâtea lucruri grele şi urâte: crime, violuri, hoţie şi corupţie

până la cele mai înalte trepte ale societăţii româneşti.

Pentru că în acest an, sărbătorim cu „mare pompă” un eveniment de o importanţă

covârşitoare în existenţa milenară a poporului român, Marea Unire din 1918, se cade să

regândim modul nostru de a fi, de a convieţui în această societate în vădită degringoladă. De

ce? Pentru că înfăptuirea acestui deziderat a dovedit că numai în unire putem să ne păstrăm

ceea ce am moştenit de la înaintaşi, putem adăuga câte ceva la talanţii dăruiţi şi oferiţi spre

înmulţire generaţiilor viitoare. Dar să ne amintim câteva momente ale împlinirii idealului

unirii neamului românesc.

Unirea din 1918 este un punct nodal de mare însemnătate şi rezistenţă pentru dăinuirea

poporului român şi cea mai mare sărbătoare a tuturor românilor. Întrebarea fundamentală pe

care trebuie să ne-o punem fiecare dintre noi la împlinirea unui veac a acestui vis milenar,

cred că este: ce facem fiecare dintre noi pentru bunul mers al ţării şi pentru a lăsa viitoarelor

generaţii un stat puternic, un popor demn, o ţară dezvoltată şi respectată în lume, în condiţiile

unei civilizaţii moderne şi a globalizării tot mai accentuate şi atât de vocale? Poate, pare fără

noimă această întrebare. Ne simţim mici, fără importanţă, fără putere de decizie, singulari în

peisajul social-politic internaţional actual. Patriotismul este condamnat, etichetat ca fiind un

sentiment exagerat, de sorginte comunistă, lucru cum nu se poate mai pervers. Procesul de

europenizare are meritele lui, însă poate fi şi extrem de dăunător. Încearcă să sape la pilonii de

rezistenţă ai fiinţării poporului şi statului naţional - credinţă, spiritualitate, educaţie, cultură...