Page 12 - revista arpia 20_Neat

Bibescu nu vede nici ca pe niște rotițe nein- efectueze, la bordul lui, alături de maiorul
tersectabile și nici într-un raport nefast de Traian Burduloiu, locotenentul Radu Beller
subordonare aerocluburile naționale în ra- și mecanicul englez John Hunt, unul dintre
port cu entitatea globală FAI, ci, zborurile rămase definitiv înscrise nu doar
dimpotrivă. Privite drept entități statale în destinul personal al fiecărui participant
reprezentative, cu personalitate proprie, ae- în sine, ci și în istoria aviației românești și
roclubul fiecărei țări în parte trebuia să mondiale, pentru consecințele lui deosebit
devină o voce ascultată și respectată de de dramatice - este vorba, evident, despre
toate celelalte puteri ale Aerului. Din aceste zborul Paris-Delhi. Cu toate că prințul nu
considerente, putem afirma faptul că gura apleca urechea la superstițiile lumii privind
de oxigen profund reformatoare numită influența negativă, pe care o avea botezarea
George Valentin Bibescu se instaurase, deja, avionului cu numele unui pilot decedat în
cum nu se poate mai bine, la forul extern... condiții tragice, soarta va glăsui strident,
din nou, aidoma unei păsări cu dinți
„Realitățile de azi se perindă mai re- amenințători de metal. De astă dată, însă,
pede ca visurile de odinioară..”, scria George Valentin Bibescu nu a mai găsit
Bibescu înr-un material publicat de Revista nicio fărâmă de putere de a o stăpâni...
„Aripi”. Și avea dreptate. Dacă în țară, Martha vibra, pentru prima oară în viața ei,
prințul-aviator Bibescu va lucra de zor la destinul propriului ei soț...
alături de Gheorghe Negrescu - fondator al
primului batalion românesc de tancuri și, Un prim semn concret al faptului că
din februarie 1941, general de escadrilă ceva anume se va întâmpla a fost amânarea,
aeriană în rezervă - la constituirea regula- din considerente finaciare, a zborului
mentului necesar desfășurării, pe traseul echipajului, zbor care, inițial, fusese sta-
Madrid-București-Madrid, a Cupei bilit, pe data de 6 aprilie a anului 1931, de
„Principele Bibescu”, pe plan mondial pe aeroportul francez Le Bourget. Drept
apare, la data de 1 ianuarie 1931, o nouă dată a decolării ulterioare avea să fie aleasă
premieră a președintelui român al FAI, rod ziua de 9 aprilie. Astfel că, la ora 6
al vizionarismului său impresionant, dimineața, Bibescu, Burduloiu, Beller și
anume, cel dintâi ghid pentru rutele aeriene Hunt vor porni în marea aventură a vieții
comerciale internaționale. România era, lor, care, pentru unii dintre ei, se va dovedi,
astfel, adin nou, părtașă, datorită cât de curând, ultima... După o primă oprire
personalității deosebit de active și bine pe aeroportul civil al Marsiliei - Marignane
intenționate a lui George Valentin Bibescu, -, echipajul își continuă drumul către
la scrierea și progresul marii istorii aero- tărâmul italian, aterizând pe aerodromul
nautice a lumii... militar din Roma. Aici, cei patru piloți
temerari vor fi întâmpinați de înalte
În amintirea fostului său bun prieten oficialități ale vremii, printre care
și președinte al Federației Aeronautice președintele Aeroclubului Italiei - Riccardi
Internaționale în perioada 1924-1930, con- - și, de asemeni, subsecretarul de stat al De-
tele-aviator Henri de la Vaulx (a cărui partamentului Aerului din această țară -
deviză de viață fusese „Totul prin Italo Balbo. În amintirea primirii fastuoase
dragoste.”), prințul român Bibescu își organizate, cu ani în urmă la Constanța, de
botează un avion trimotor (realizat de către către prințul român, Balbo îi întoarce gestul
firma Ford din SUA și reasamblat pe terito- deosebit, propunându-i, în cadrul întreved-
riul britanic), chiar cu numele acestuia - erii avute, să organizeze, la București, o re-
„Contele de La Vaulx” - și se încumetă să uniune a miniștrilor Aerului din Franța,

Aeronautica - ARPIA , nr.20, februarie, 2020 11