Page 16 - Toamna in oglinda lui brumar

Parfum de toamnă

cad stele desfrunzite

luna gonește printre crengile toamnei
în ochi ardem apusuri

serile curg pe frunze uscate de gânduri

plouă, pe câmpuri cu grâne

visez copilul ce țipă pe glie
visez femeia ce vine spre mine

pe buze crini, în brațe crizanteme

culese din visele mele

am pus în palme, pâine, apă și o gutuie parfumată
cuvântul l-am lăsat pe masă

miros aprins de pâine arsă

făcută în bătătură, dospită în cuptor la asfințit

am rupt pâinea în două
e datină străbună

zdrobesc în dinți, struguri de vie

e viață, e vie

parfum curat de tămâiosă
în casă, pe masă pita de acasă

mi-e dor, mi-e dor de casă