Page 33 - unirea 8-9

8-9
alăturându-se şi luptei politice ale Partidului Naţional
Român. În Despărţământul Târnăveni al Astrei gă-
seşte un alt cadru de manifestare. Stările sale de indig-
nare, pentru ceea ce trebuiau să suporte românii, iau
diferite forme. Astfel, pe când era la Boziaş, a informat a Unirii, căreia preotul poet (dar şi traducător!)
Protopopiatul său greco-catolic că unele foruri ma- Vasile Berbecar Muntenescu i s-a alăturat cu bucurie.
ghiare fac presiuni ca în matricola parohiei, foarte Anii de început al celui de al II-lea război mondial,
numeroasele nume de Ioan Popa, din localitate, să cu infamul Dictat de la Viena din 1940, îl obligă să
fie trecute ca… Pap Ianoş!!! părăsească Solovăstru şi să se refugieze la Târnăveni
Pentru sufletul său şi pentru însufleţirea celor ( care era în zona necedată din Ardeal ), unde moare
din jur scrie poezii patriotice, dar şi poezii cu tentă la 14 mai 1942.
bisericerscă, sau de uimire în faţa puterii de renaştere Plachetele de versuri rămase după Vasile Ber-
a naturii. becar Muntenescu: “Carmen” (1909), “De la noi din
Între 1903 şi anii Primului Război Mondial este sat” (1909), “Din temniţă şi exil” (1930), “Blajul nos-
preot (ca urmare a unui transfer?!) la Solovăstru, lângă tru” (1930), îl recomandă şi ca om sensibil, prins de
Reghin, activând şi aici exemplar, în cadrul Despărţă- patima scrisului.
mântului Reghin al Astrei, confererenţiind în Reghin, Din volumul “Din temniţă şi exil”, scris între
Solovăstru şi în satele de români din jur, pe diverse anii de grea încercare, 1916- 1918, redau un poem.
teme: “Economia naţională”, ”Despre hărnicie şi cru-
ţare”, etc. De altfel, perioada de la Solovăstru a fost Temniţă din Târgul-Mureş
una dintre cele mai fertile şi intens trăite, din viaţa lui.
Sub oblăduirea sa se construieşte o casă parohială Temniţă din Târgul-Mureş,
(la fel a făcut şi la Boziaş), o şcoală, punându-se piatra Cum eşti azi plină, plinuţă,
de temelie şi pentru o nouă biserică. De preoţi români şi dascăli,
Poemele scrise şi recitate cu diverse prilejuri Semeni cu-o bisericuţă.
şi chiar publicate în gazetele vremii: “Unirea” şi “Filo-
mela” din Blaj, “Familia” lui Iosif Vulcan, “Cărţile să- Rugăciuni, râuri de lacrimi,
teanului român” şi “Noua bibliotecă română” de la Te-au sfinţit de orice rele,
Braşov, “Minerva” de la Bistriţa, “Lumea literară” Peste zidurile-ţi negre
de la Gherla, “Rândunica” din Sibiu etc. au fost cele Strălucesc mândrele stele
care l-au ajutat sufleteşte, spiritual, în lupta sa.
Intrat în vizorul autorităţilor, pentru activitatea M-am trezit în zori de ziuă,
sa politică, în data de 3 septembrie 1916, a fost alun- M-am spălat cu lacrimi multe,
gat din comună de către jandarmii unguri, escortat Şi-n genunchi am rugat Cerul,
până la Tg. Mureş, de unde, după ce a stat opt zile în Dorul meu ca să-l asculte.
închisoare, a fost deportat în Ungaria, în zona oraşului
Sopron, în lagărul de la Fertomegyes. Acasă, familia Să sosească-odată ziua,
”i-a fost despuiată de tot avutul” şi lăsată “în mijlocul Cea dorită de-o vecie,
câmpului”. Ca să-şi menţină moralul ridicat scrie în- Şi sub mândra ta cupolă
continuare poezii şi chiar reuşeşte să publice câteva Să slujesc o liturghie.
“sub proprie subscriere” în “Drapelul”, “Unirea” şi
chiar în “Foaia poporului” din Budapesta. Şi-n piaţă-ţi să se-ntindă,
Eliberat la 18 mai 1918, Vasile Berbecar Mun- Hora noastră cea măreaţă,
tenescu se întoarce la Solovăstru, luând parte activă Doamne, dă ca l-acel praznic
la mişcarea de mobilizare a românilor pentru înfăp- Să pot fi şi eu de faţă.
tuirea visului lor de aur, înfăptuirea unităţii naţionale.
E numit preşedinte al Consiliului Naţional Român din Pr. Vasile Berbecar Muntenescu
comună, este ales delegat de unul din cele două cer-
curi electorale din Reghin şi participă la Marea Adu-
nare Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decem-
brie 1918. A urmat apoi o perioadă de consolidare

33