Page 33 - unirea 8-9
P. 33

8-9
              alăturându-se şi luptei politice ale Partidului Naţional
              Român. În Despărţământul Târnăveni al Astrei gă-
              seşte un alt cadru de manifestare. Stările sale de indig-
              nare, pentru ceea ce trebuiau să suporte românii, iau
              diferite forme. Astfel, pe când era la Boziaş, a informat  a Unirii, căreia preotul poet (dar şi traducător!)
              Protopopiatul său greco-catolic că unele foruri ma-  Vasile Berbecar Muntenescu i s-a alăturat cu bucurie.
              ghiare fac presiuni ca în matricola parohiei, foarte  Anii de început al celui de al II-lea război mondial,
              numeroasele nume de Ioan Popa, din localitate, să  cu infamul Dictat de la Viena din 1940, îl obligă să
              fie trecute ca… Pap Ianoş!!!                      părăsească Solovăstru şi să se refugieze la Târnăveni
                    Pentru sufletul său şi pentru însufleţirea celor  ( care era în zona necedată din Ardeal ), unde moare
              din jur scrie poezii patriotice, dar şi poezii cu tentă  la 14 mai 1942.
              bisericerscă, sau de uimire  în faţa puterii de renaştere  Plachetele de versuri rămase după Vasile Ber-
              a naturii.                                        becar Muntenescu: “Carmen” (1909), “De la noi din
                    Între 1903 şi anii Primului Război Mondial este  sat” (1909), “Din temniţă şi exil” (1930), “Blajul nos-
              preot (ca urmare a unui transfer?!) la Solovăstru, lângă  tru” (1930), îl recomandă şi ca om sensibil, prins de
              Reghin, activând şi aici exemplar, în cadrul Despărţă-  patima scrisului.
              mântului Reghin al Astrei, confererenţiind în Reghin,   Din volumul “Din temniţă şi exil”, scris între
              Solovăstru şi în satele de români din jur, pe diverse  anii de grea încercare, 1916- 1918, redau un poem.
              teme: “Economia naţională”, ”Despre hărnicie şi cru-
              ţare”, etc. De altfel, perioada de la Solovăstru a fost  Temniţă din Târgul-Mureş
              una dintre cele mai fertile şi intens trăite, din viaţa lui.
              Sub oblăduirea sa se construieşte o casă parohială  Temniţă din Târgul-Mureş,
              (la fel a făcut şi la Boziaş), o şcoală, punându-se piatra  Cum eşti azi plină, plinuţă,
              de temelie şi pentru o nouă biserică.             De preoţi români şi dascăli,
                    Poemele scrise şi recitate cu diverse prilejuri  Semeni cu-o bisericuţă.
              şi chiar publicate în gazetele vremii: “Unirea” şi “Filo-
              mela” din Blaj, “Familia” lui Iosif Vulcan, “Cărţile să-  Rugăciuni, râuri de lacrimi,
              teanului român” şi “Noua bibliotecă română” de la  Te-au sfinţit de orice rele,
              Braşov, “Minerva” de la Bistriţa, “Lumea literară”  Peste zidurile-ţi negre
              de la Gherla, “Rândunica” din Sibiu etc. au fost cele  Strălucesc mândrele stele
              care l-au ajutat sufleteşte, spiritual, în lupta sa.
                    Intrat în vizorul autorităţilor, pentru activitatea  M-am trezit în zori de ziuă,
              sa politică, în data de 3 septembrie 1916, a fost alun-  M-am spălat cu lacrimi multe,
              gat din comună de către jandarmii unguri, escortat  Şi-n genunchi am rugat Cerul,
              până la Tg. Mureş, de unde, după ce a stat opt zile în  Dorul meu ca să-l asculte.
              închisoare, a fost deportat în Ungaria, în zona oraşului
              Sopron, în lagărul de la Fertomegyes. Acasă, familia  Să sosească-odată ziua,
              ”i-a fost despuiată de tot avutul” şi lăsată “în mijlocul  Cea dorită de-o vecie,
              câmpului”. Ca să-şi menţină moralul ridicat scrie în-  Şi sub mândra ta cupolă
              continuare poezii şi chiar reuşeşte să publice câteva  Să slujesc o liturghie.
              “sub proprie subscriere” în “Drapelul”, “Unirea” şi
              chiar în “Foaia poporului” din Budapesta.         Şi-n piaţă-ţi să se-ntindă,
                    Eliberat la 18 mai 1918, Vasile Berbecar Mun-  Hora noastră cea măreaţă,
              tenescu se întoarce la Solovăstru, luând parte activă  Doamne, dă ca l-acel praznic
              la mişcarea de mobilizare a românilor pentru înfăp-  Să pot fi şi eu de faţă.
              tuirea visului lor de aur, înfăptuirea unităţii naţionale.
              E numit preşedinte al Consiliului Naţional Român din             Pr. Vasile Berbecar Muntenescu
              comună, este ales delegat de unul din cele două cer-
              curi electorale din Reghin şi participă la Marea Adu-
              nare Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decem-
              brie 1918. A urmat apoi o perioadă de consolidare


                                                             33
   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38