Page 34 - unirea 8-9

8-9
Hans Dama

dialog germano-român/ româno-german (coord.
împreună cu A. Corbea-Hoişie, 2016) şi Limite în
gândirea Europei. Perspective din Europa Cen-
trală şi de Est (coord. împreună cu B. Boteva-Rich-
ter, 2017).
În expunerea ei, conferenţiara s-a ocupat de aşa-
numita „tânără generaţie” a filosofilor români cu
reprezentanţii ei de seamă Mircea Eliade, Mircea
Vulcănescu şi Constantin Noica, care, în cadrul
acţiunilor din anii 1932-1934 din aşa-numitul grup
„Criterion”, ca ultimul forum liber înaintea radicalizării
României, au influenţat considerabil dezvoltarea (evo-
luţia) filosofiei româneşti a secolului 20.
În anul 1932 s-au numărat printre fondatorii
grupului Criterion personalităţi din viaţa culturală,
Expunere despre filozofi

români ai secolului XX la Viena

La 7 februarie 2018, a avut loc, la Institut für ca Petru Comarnescu, Mircea Vulcănescu, Mircea
Österreichkunde din Viena, în cadrul ciclului de con- Eliade, Constantin Noica, Haig Acterian, H. H. Stahl,
ferinţe Introducere în istoria ideilor din România. Ionel D. Gherea, Constantin Floru, Nicolae Bag-
Reprezentanţi, curente, impact social, conferinţa dasar, Dan Botta, Mihail Sebastian, Vasile Voicu-
Dilemele „tinerei generaţii”: Eliade, Vulcănes- lescu, Eugen Jebeleanu, Zaharia Stancu, Sandu Tu-
cu, Noica. Expunerea a fost prezentată de conf. univ. dor, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Paul Sterian,
dr. Mădălina Diaconu, în faţa unui numeros auditoriu Margareta Sterian, Marcel Iancu, Victor Brauner,
foarte interesat. Acţiunea a fost organiztată de către Flora Capsali, care, între 1932 şi 1934, au oganizat
Academia Română (Fundaţia Familiei Menachem H. simpozioane, conferinţe, lecturi din opere filozofico-
Elias), în colaborare cu Societatea Austro-Română, culturale şi printre altele seria de conferinţe intitulată
Institutul für Österreichkunde şi Institutul Cultural “Idoli”, despre Lenin, Freud, Chaplin, Gide, Musso-
Român (ICR) din Viena. lini, Bergson, Proust, Gandhi, Valéry.
Mădălina Diaconu funcţionează în calitate de În cadrul dezbaterilor, accentele principale
conferenţiară (docentă) la Institutul de Filosofie şi de le-au revenit culturii româneşti contemporane, pre-
lector la Institutul de Romanistică al Universităţii din cum şi problemelor politice ale timpului.
Viena, deţinătoare de doctorate în filosofie la Uni- Unii reprezentanţi de seamă ai acestei generaţii
versitatea din Bucureşti (1996) şi Viena (1998). au ajuns, în perioada postbelică, la reputaţie mondială,
Lucrarea de docenţă/ habilitare pentru obiectul ca de ex. Mircea Eliade şi alţii, cum ar fi Mircea Vulcă-
filosofie la Universitatea din Viena a fost prezentată nescu, au căzut victimă represaliilor comuniste în ţară,
în 2005. A publicat nouă monografii, printre care iar Constantin Noica a elaborat, prin şcoala sa, Teo-
Bucureşti-Viena, o lucrare despre Turismul istorico- ria rezisteneţei prin cultură.
cultural la marginile Europei (împreună cu Lukas Abia după 1989, s-au cristalizat dilemele acestor
Marcel Vosicky, 2007), 12 lucrări semnate în calitate intelectuali, prin descoperirea opţiunilor lor politice –
de coordonatoare – printre care Constantin Noica, în anii tinereţii –, conflictele lor lăuntrice oscilând în-
De dignitate Europae (2012), Ştiinţele umane în tre naţionalism, chiar cu tente fasciste, şi umanismul

34