Page 39 - unirea 8-9

8-9
şire de înţelepciune, la divan, sfătos, sub forma unui
dialog socratic, ori de poeme interogative, cu întrebări
retorice: „Iar modestia? - Un nimic/ e important
să strigi un pic”.
Apar versuri libere, fără corsetul de ritm şi Această atitudine vine şi dintr-o hipersensi-
rimă, pentru mai multă libertate impusă de desfăşu- bilitate a emigrantului, acutizare a simţului dreptăţii şi
rarea densă a ideilor. Titlurile exprimă motivele, ideile revoltei contra injustiţiei, a militării pentru respectarea
meditative. libertăţii şi a demnităţii omului, rezultantă dintr-un lanţ
Scrie despre „timpul vieţii” când viaţa e de frustrări şi umiliri istorice şi sociale. O nesiguranţă
transformată în destin, notând „fundamentele vieţii” şi vulnerabilitate a peregrinului între margine şi centru
cu plecări, cu „grijile de fiecare zi”, cu îndoieli, „fal- de imperiu, de civilizaţie şi cultură. Este o glisare între
să conştiinţă de sine”, sub „vălul deşertăciunii”… persoana întâi şi a doua plural, voi/ noi, prin asumare,
Este angajant, ia atitudine, din responsabi- implicare, solidaritate, împărtăşind aceeaşi soartă,
litate civică, pe acel „drum pavat cu spini”, în versuri nedelimitat de destinul colectiv, eu şi tu „ca stânca
de manifest social. vom sta”. Tonalitatea este înverşunată, deloc opti-
Ecourile eminesciene de data aceasta sunt mistă, disperată, torturat de îndoieli.
din „Împărat şi proletar”, contra celor proşti de la Adresarea directă este din asumarea disperată
conducere, impostori, care se cred deştepţi şi ne pot a rolului de îndrumător şi învăţător, ghid de supra-
manipula cu minciuni, ne pot transforma în „perdanţii vieţuire într-o lume confuză, dar ghid şi de luptă, ca
cei molâi”. Prin avertismentul „Să n-alergaţi orbiu învăţăturile unui Neagoe Basarab către fiii patriei sale.
prin hăuri!” induce parcă o trimitere la „Parabola În acest buruieniş însă, crede tonifiant în „fun-
orbilor” a bătrânului Pieter Bruegel, când cei orbi îi damentele vieţii” care înving cenuşiul cotidian, „ase-
conduc pe ceilalţi, care se ţin, în şir indian, unul de meni licuricilor în noaptea de vară”.
altul, solidari, spre groapă. În spaţiul fragil şi accidentat al diasporei ro-
Este un îndemn, scris în 2017, ca ecou la zil- mâneşti, Hans Dama este ataşatul nostru cultural, în
nicul imn naţional „Deşteaptă-te, române”!, continuu sine o instituţie de reper, întru susţinere şi respect.
actual după atâţia ani postdecembrişti, când, trist, e
nevoie de rebelii unei noi revoluţii, „Piaţa Universităţii” *Hans Dama, Tu, Felix Austria: Gedichte, ins Rumänische
redivivus. von Simion Dănilă, Verlag Pollischansky, Wien, 2018.

Hans Dama şi Simion Dănilă
la „Casa Bredicenilor” din Lugoj,
23 aprilie 2018 (foto: Adriana Weimer)

39