Page 42 - unirea 8-9

8-9
Adriana Weimer

La Lugoj, între anii 1924 - 1926,

Lucian Blaga şi Cornelia Blaga

Brediceanu, soţia sa, au găsit

o binemeritată linişte creatoare

iată pe frunte/ întâia lumină te-a uns!/
Pe noi repede soarta ne mână -/ tu
fără pas ne-ai ajuns.// Făptură de ni-
căiri coborâtă-n/ imperiul mumei,/
auriu, tânăr, proaspăt ulcior/ rupt din
coastele humei!”. Existenţa însăşi,
condiţia umană îi apar poetului ca o
călătorie creatoare printre obiecte şi
fenomene: „Drumurile pe care nu le
umblăm,/ drumurile ce rămân în noi,/
ne duc şi ele, fără număr, undeva./
Cuvintele pe care nu le rostim,/ cu-
vintele ce rămân în noi,/ descoperă
şi ele, fără de margini, făptura./ Lup-
tele ce nu le dăm,/ luptele ce rămân
în noi,/ ne lărgesc şi ele în taină pa-
tria./ Sămânţa pe care n-o dăruim,/
În acest an, 2018, al Centenarului Marii Uniri sămânţa ce rămâne în noi,/ multiplică şi ea fără capăt
s-au împlinit 123 ani de la naşterea, în 9 mai 1895, la viaţa./ Moartea de care nu murim,/ moartea ce rămâ-
Lancrăm – Sebeş-Alba, a poetului Lucian Blaga. În ne în noi,/ ne adânceşte şi ea tăcerea./ Şi pretutindeni
perioada 1914-1916, Lucian Blaga a urmat cursurile prin toate/ îşi pune temei poezia.” (Inscripţie, din
Facultăţii de Teologie din Sibiu şi Oradea, pe care volumul Vârsta de fier).
le-a finalizat cu licenţă în 1917. A studiat filosofia şi În lungile lui călătorii prin lume, aflat la Viena,
biologia la Universitatea din Viena, între anii 1916- Lucian Blaga îşi găseşte, ca loc de refugiu, Biblioteca
1920, obţinând titlul de doctor în filosofie. Poet, filo- Universităţii, unde o reîntâlneşte pe Cornelia Bredi-
sof, dramaturg, jurnalist, traducător, profesor universi- ceanu, lugojeancă, studentă la Medicină. Începutul
tar şi diplomat român, personalitate culturală majoră unui basm se înfiripă odată cu apropierea de Cornelia
a României interbelice, Lucian Blaga este, poate, cel Brediceanu; dincolo de cuvinte ia naştere o dragoste
mai complet şi cel mai universal gânditor român. Ca ce se va dovedi, în timp, profundă. Într-un octombrie
o recunoaştere deplină a valorii lui culturale, în anul auriu, Blaga îşi petrece după-amiezele împreună cu
1936 Lucian Blaga a fost numit membru titular al Cornelia; plimbări pe străzile Vienei, în muzee, în teatre
Academiei Române. şi, mai cu seamă, în peisajul pitoresc al Pădurii
Lucian Blaga, acest om tăcut, „mut ca o lebă- Vieneze. Despre acest moment existenţial, despre
dă”, cum singur se definea privindu-şi copilăria, a drumeţiile studenţeşti vieneze, din care nu lipsea
purtat, în toate înfăţişările ei, marca poetică, începând Cornelia, poetul mărturiseşte: „Umblam în tineresc
de la miracolul însuşi al vieţii, în poezia Naştere (din extaz ca printr-o lume de cristal [...]. Căutam să des-
volumul La cumpăna apelor, 1933): „Făptură nouă, coperim tot alte şi alte păduri şi văi. [...] Mă plimbam

42