Page 46 - unirea 8-9

8-9
[…] Încheindu-şi seria de spectacole […], trupa se
îndreaptă spre Timişoara, după ce strătuse 25 de zile
în oraşul de pe malul râului Timiş. […] Eminescu nu
avea să mai revadă aceste locuri”. Aceasta este
mărturia impresionantă a
autorilor volumului Paşii
Poetului.
La Lugoj, spec-
tacolele trupei de teatru
a lui Mihai Pascaly, din
vara anului 1868, se
desfăşurau pe scena ve-
chii clădiri a Teatrului
Orăşenesc (clădirea din-
tre Biserica Romano-
Catolică „Sfânta Treime”
şi fosta Cofetărie „Lilia-
cul”, acum sediu de bancă), de pe Str. Bucegi. Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu” din
În semn de mare preţuire şi admiraţie faţă de Lugoj a purtat, pentru o perioadă scurtă de timp, nu-
marele poet Mihai Eminescu, lugojenii au marcat la mele poetului nostru naţional Mihai Eminescu.
Lugoj importanţa şi ineditul evenimentului din 1868 Prin aceste modeste simboluri de recunoaş-
prin dezvelirea unei Plăci Comemorative „Mihai tere a valoarii spirituale şi de mare preţuire, trecerea
Eminescu”, din marmură albă, aşezată pe faţada clă- marelui poet Mihai Eminescu prin Lugoj va rămâne
dirii fostului Teatru Orăşenesc, pe care scrie: în nemurire, în conştiinţa şi în sufletul lugojenilor.
„Omagiul luceafărului poeziei româneşti Pornind de la această perioadă a existenţei
MIHAI EMINESCU care a poposit în Lugoj în lui Mihai Eminescu, anul 1868, anul în care, alături
perioada 4-26 iulie 1868 cu trupa de teatru a lui de trupa de teatru a lui Mihai Pascaly, poetul a poposit
Pascaly.” la Lugoj, mă voi opri la câteva crâmpeie memorabile
Tot ca un omagiu al lugojenilor adus poetului din creaţia poetică a lui Mihai Eminescu, din care
Mihai Eminescu, în anul 1993 s-a dezvelit la Lugoj, transpare ideea nemuririi: la doar 18 ani, în 1868,
în părculeţul dintre Biserica Ortodoxă „Adormirea Mihai Eminescu scrie poezia Numai poetul, intuind
Maicii Domnului”, Colegiul Naţional „Iulia Hasdeu”, puterea sufletului de a deveni nemuritor prin poezie,
Primăria Municipiului Lugoj şi Biblioteca Municipală prin artă: „Lumea toată-i trecătoare./ Oamenii se trec
Lugoj, pe Str. 20 Decembrie 1989 (ziua Revoluţiei şi mor/ Ca şi miile de unde,/ Ce un suflet le pătrunde,/
Române de la Lugoj, acum „Ziua Lugojului”), încon- Treierând necontenit/ Sânul mărei infinit.// Numai
jurat de brazi şi arbori ornamentali, Bustul lui Mihai poetul,/ Ca pasări ce zboară/ Deasupra valurilor,/
Eminescu (1850 - 1889); turnat în bronz, aşezat pe Trece peste nemărginirea timpului […]”.”
un soclu înalt de aproximativ 2 metri şi placat cu gresie Mai târziu, Mihai Eminescu reia ideea nemu-
de culoare gri, Bustul lui Mihai Eminescu este opera ririi sufletului în una din variantele poeziei Scrisoarea
sculptorului aromân Passima; această lucrare trebuia I, intitulată Moarte, tu îmi pari: „[…] Spre-a price-
să fie expusă la Viena, dar, cu sprijinul fostului ministru pe-a tale visuri omul mic se întreţine,/ Nesimţind c-a
al culturii Andrei Pleşu şi al fostului primar Virgil Tur- lui viaţă e-orologiu pentru tine. […]/ Orce pas îl fa-
can, acest bust al lui Mihai Eminescu a fost amplasat ce-n lume, e un pas înspre mormânt.// Dar în noi este
în Lugoj. Mai mult decât atât, o stradă din Lugoj poar- un ceva, care-adânc samănă ţie,/ Ca şi tine a lui spaţiu
tă numele Poetului: strada Mihai Eminescu, care leagă se întinde-n vecinicie/ Şi în marginile noastre el icoană
splaiul Coriolan Brediceanu de strada Bucegi (strada este a ta/ Sufletul. El ne consumă în folosul tău şi ţie/
vechiului Teatru Orăşenesc din Lugoj), pe lângă actu- El îţi arde gata vecinic de-a lăsa a lui chilie/ Numai
alul Teatru Municipal „Traian Grozăvescu” din Lugoj spre a te-nţelege, se coboară-n noi câtva.// […] Când
(teatru inaugurat în anul 1901, pe malul stâng al râului ca o pană în aer, ne simţim suspinşi în timp/ Îndărăt o
Timiş, ce împărţea cândva Lugojul în două: Lugojul veşnicie şi-nainte-o veşnicie […]”.”
Român şi Lugojul German) şi fosta Casă Cultural - După 15 ani de la poezia Numai poetul,
Expoziţională a Personalităţilor din Lugoj. 1868 - 1883, Mihai Eminescu, trăindu-şi propria

46