Page 48 - unirea 8-9

8-9
Constantin

Avădanei

Nevoia de BLAGA pentru români

putea colinda din loc în loc, toată ziua, pe câmpul
unde se aduna poporul. Era o roire de necrezut. Pe
câmp se înălţau, ici-colo, tribunele de unde oratorii
vorbeau naţiei. Pe vremea aceea nu erau microfoane,
încât oratorii, cu glas prea mic pentru atâta lume,
treceau de la o tribună la alta. În ziua aceea am cunos-
cut ce înseamnă entuziasmul naţional, sincer, spontan,
irezistibil, organic, masiv, al oratorilor de la tribu-
nă”. Era nevoie de un român ca Lucian Blaga pentru
a sintetiza şi înţelege trecutul, prezentul şi a oferi o vi-
ziune către viitor spre dezvoltarea civilizaţiei româneşti
pentru un popor reunit într-o ţară, România Mare.
Scriitorul, filosoful şi profesorul Lucian Blaga
a fost una dintre cele mai importante figuri ale culturii
româneşti contemporane. Sistemul său filosofic este
comparabil, ca anvergură şi ca arhitectură, cu ideile
lui Hegel, iar, ca expresie literară, cu opera lui
Nietzsche sau Bergson. Filosoful şi poetul Lucian
Ne aflăm în anul 2018 şi încă mai reverbe- Blaga şi-a ordonat creaţia filosofică în trei trilogii: 1943
rează prezenţa pe pământ românesc a acestui mare - Trilogia cunoaşterii în trei volume: Eonul dogma-
filosof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor tic, Cunoaşterea luciferică, Cenzura transcenden-
universitar, academician şi diplomat român. tă; 1944 - Trilogia culturii în trei volume: Orizont
Personalitate impunătoare şi polivalentă a şi stil, Spaţiul mioritic, Geneza metaforei şi sensul
culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada culturii; 1946 - Trilogia valorilor, ştiinţă şi crea-
respectivă prin elemente de originalitate compatibile ţie, Gândire magică şi religie, Artă şi valoare; cea
cu înscrierea sa în universalitate. În acest demers al de-a patra, Trilogia cosmologică, a rămas în stadiu
urmaşilor acestor buni români, care au luptat pentru de proiect. Într-un concept original autorul explică
reîntregirea neamului, ne alăturăm celor care luptă relativitatea existenţei şi a cunoaşterii, acesta fiind
pentru neuitarea trecutului nostru de cultură şi civili- creatorul unui sistem filosofic propriu şi considera că
zaţie. Să nu-l uităm pe Blaga în anul sărbătoririi Cen- „prin artă, religie şi filosofie, omul năzuieşte spre
tenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, relevarea misterului, dar intervine cenzura trans-
care a fost prezent şi a trăit emoţiile înfăptuirii actului cedentă, care, aşezată de Marele Anonim între el şi
Unirii, la Marea Adunare de pe Câmpul lui Horea de omenire, împiedică cunoaşterea esenţei existenţei”.
la Alba Iulia. Iată mărturiile poetului, care au rămas Atmosfera din familie, dar şi şcolile în care a
memorabile în timp: învăţat i-a format modul de gândire şi abordare
„Era o dimineaţă rece, de iarnă. Pe o parte a filosofică, lirică a problemelor existenţei umane pe
şoselei se duceau spre Alba Iulia, scârţâind prin fă- pământ şi în Univers. Ca să înţelegem mesajul operei
gaşele zăpezii, căruţele româneşti. Buchete de chiote sale, este necesar să-i înţelegem personalitatea, de-
şi bucurie, alcătuind un singur tir, iar pe cealaltă parte oarece prin aceasta şi-a manifestat reacţia la proble-
se retrăgea în aceeaşi direcţie, armata germană ce mele existenţei umane. Experienţele personale îi cre-
venea din România, tun după tun, ca nişte pumni ează anumite structuri spirituale care vor deveni per-
strânşi ai tăcerii. La Alba Iulia, nu mi-am putut face manenţe în opera sa. Procesul său de formare este
loc în sala Adunării. Aveam în schimb avantajul de a unul extrem de original.

48