Page 43 - unirea 8-9

cu Cornelia. Eram prea tineri, poate, ca să fi putut 8-9
prevedea liniile istorice mari, ce încercau să se nască
sub ochii noştri.” (Hronicul şi cântecul vârstelor).
În timpul plimbărilor prin Viena, cei doi tineri
îndrăgostiţi îşi făureau visuri de viitor. În această lume
mirifică, Lucian Blaga oscilează într-o nedefinită sen- Între anii 1917-1918, în perioada studenţiei
zaţie poetică: „Cum stăm în faţa toamnei, muţi,/ spo- lui Luccian Blaga şi a Corneliei Brediceanu la Uni-
reşte-mi inima c-o ardere, cu-un gând.” (Vară de versitatea din Viena, o fostă colegă, Silvia T. Bălan,
noiembrie). îşi aminteşte: „La acest tânăr înalt, cu părul bogat şi
Viena studenţiei, a poeziei, a iubirii şi a tinereţii uşor buclat, m-a impresionat fruntea înaltă, bombată,
a fost pentru Lucian Blaga un timp al acumulărilor privirea scrutătoare şi totuşi de o vagă melancolie,
spre împlinirea creaţiei de mai târziu. expresivitatea figurii sale, care denota o personalitate
În perioada 1918-1919, la vârsta când nu a aparte. Blaga rămânea gânditor şi tăcut; nu bănuiam
putut simţi şi trăi cu jumătăţi de măsură, îi scrie Cor- că în el se plămădeau atunci poemele viitorului”.
neliei Brediceanu rânduri de dragoste şi multe poezii: Iar, în 1919, Ion Agârbiceanu nota, plin de
„[...] ţi-am trimis un poem. [...] Cum ne-adânceam încredere în poetul şi filosoful Lucian Blaga: „Un tânăr
în umbrele de noapte... Curgea în calea ta şi-a mea înalt, palid, cu părul negru, creţ, cu o înfăţişare de o
lumina. [...] Şi totuşi, totuşi, s-a-ntâmplat minunea...” înaltă distincţie, tăcut şi liniştit. Din întreaga lui fiinţă
(Hronicul şi cântecul vârstelor). radiază ceva imaterial, parcă o viaţă de vis, o lumină
În 1919, la Viena, Cornelia Brediceanu şi discretă, binefăcătoare. De la întâiul contact cu el, o
Lucian Blaga decid să se căsătorească. Liniştea şi taină în care crede, pe care o înţelege, în care trăieşte”.
plenitudinea sufletească au fost sentimente pe care
Blaga le-a trăit în acea perioadă intens. Dragostea a
fost pentru Blaga un impuls al creaţiei poetice şi
filosofice. Toate trăirile strânse atunci au dat rod;
astfel, în 1919 îi apar două volume: Poemele luminii
(volum de poezii, reeditat în acelaşi an la Editura Car-
tea Românească, în Bucureşti; manuscrisul volumului
a fost trimis de Cornelia Brediceanu lui Sextil Puşca-
riu, la Cernăuţi) şi Pietre pentru templul meu (volum
de aforisme). În toamna anului 1919, Lucian Blaga
era un nume deja cunoscut, un poet recunoscut.
La 16 decembrie 1920 are loc căsătoria lui
Lucian Blaga cu Cornelia Brediceanu.
Anul 1921 este pentru po-
etul Lucian Blaga un an plin de reali-
zări literare: astfel, în februarie 1921
Blaga devine membru al Asociaţiei
„Viaţa românească”; în aceeaşi lună
vede lumina tiparului al doilea volum
de poezii semnat de Lucian Blaga,
Paşii profetului. La 1 mai 1921,
apare la Cluj primul număr al revistei
„Gândirea”, printre fondatorii căreia
se numără şi poetul Lucian Blaga,
detaşându-se, însă, de gruparea
„Gândirii”, atât ca poet, cât şi ca
gânditor. Tot în 1921, Academia
Română îi decernează Premiul
Lucian Blaga şi Cornelia Blaga Brediceanu la Lugoj, „Adamachi” pentru Debut, pentru
imagine din perioada 1924-1926, când cei doi soţi au locuit volumele Poemele luminii (poezii)
în casa familiei Brediceanu din Lugoj, familiei Corneliei, casă care, şi Pietre pentru templul meu (afo-
din 12 mai 2016, a fost redată patrimoniului cultural al Lugojului risme), Lucian Blaga devenind a-
sub denumirea de „Casa Bredicenilor” din Lugoj cum şi membru al Societăţii Scrii-

43