Page 41 - unirea 8-9

8-9

aşteptate şi-au făcut intrarea în sufletul cetăţii.
Entuziasmul şi bucuria populaţiei s-au manifestat
printr-o horă uriaşă, ce-şi spărgea cercul încolă-
cindu-se în spirală, după modelul nebuloaselor
cereşti ce încearcă o nouă închegare şi un nou
echilibru”, după cum îşi aminteşte şi relatează în Hro-
nicul şi cântecul vârstelor, volum publicat postum
(1965).
Între timp, Lucian Blaga debutează cu Poe-
mele luminii, prin grija viitorului său naş, Sextil Puş-
cariu, volum pe care istoricul Nicolae Iorga îl salută
în publicaţia Neamul românesc, apreciind că poe-
mele sunt ”bucăţi de suflet” ale unui tânăr ”ce întinde
braţele de energie către tainele lumii”. Alte publi-
caţii bucureştene le consideră ”un dar pe care Ar-
dealul îl face României în ziua marei uniri”.
Înainte de a se reîntoarce la Viena pentru de-
săvârşirea studiilor filosofice, călătoreşte la Bucureşti,
unde este întâmpinat cu specială simpatie de Iorga,
Vlahuţă, Regina Maria etc. După obţinerea paşa-
Statuia lui Lucian Blaga din Lancrăm portului – se afla acum într-o altă ţară - în septembrie

(foto: Adriana Weimer) 1919, se îndreaptă spre Viena, deşi cursurile uni-
versitare încep abia în 8 octombrie.
Iată descrierea zilei, în amintirea din Hro- Avea speranţa că o va întâlni pe Cornelia
nic: “Era o dimineaţă rece de iarnă. Respiraţia se Brediceanu, frumoasa studentă la medicină. Întâl-
întrupa în invizibile cristale. Pe de o parte a şose- nirea avea să fie începutul unei căsnicii care a durat
lei se duceau spre Alba-Iulia, scârţâind prin făga- până ce moartea i-a despărţit.
şele zăpezii căruţele româneşti, buchete de chiote În Poemele luminii, dedicate Corneliei,
şi bucurie, alcătuind un singur şir, iar pe cealaltă publică şi această superbă idilă modernă, din care
parte se retrăgea în aceeaşi direcţie armata ger- preiau câteva versete:
mană ce venea din România, tun după tun, ca “Setos îi beau mireasma şi-i cuprind obrajii
nişte pumni strânşi ai tăcerii. (…) ”nu s-a produs cu palmele-amândouă, cum cuprinzi
nici un incident”, mărturiseşte Lucian Blaga. în suflet o minune…”
Ajuns la locul unde se aduna poporul, tână- (Dorul).
rul de 23 de ani dă ”peste o roire de necrezut”: ”pe În anul 1920, Lucian Blaga obţine titlul de
câmp, se înălţau ici-acolo tribunele de unde orato- doctor în filosofie la Universitatea din Viena, cu
rii vorbeau naţiei”. În tot acest timp, în sala Unirii, teza “Kultur und Erkenntnis”, după care revine
fratele său, primarul, alături de cei peste o mie de în ţară pentru căsătoria cu Cornelia Brediceanu,
împuterniciţi ai naţiei votează Unirea Transilvaniei stabilindu-se la Cluj.
pentru totdeauna cu Regatul României. De pe acum începe aventura intelectuală a
S-a săvârşit Unirea prin voinţa poporului. scrierilor literare, teatrale şi filosofice, îmbogăţind
Obosiţi, cei doi se reîntorc cu trăsura, iar în Lancrăm, cultura românească cu concepţia spaţiului mioritic şi
satul natal, din întunericul nopţii, lângă cimitirul un cu teatrul expresionist, precum şi cu lirica modernă a
strigăt de copil: “Trăiască România dodoloaţă!”. unui tânăr ”căruia i s-a iertat îndrăzneala de a scrie
Populaţia Transilvaniei aşteaptă sosirea ar- versuri albe”. Creaţia şi gândirea lui Lucian Blaga
matei regulate din România să intre în cetatea Băl- constituie o arcadă fundamentală de susţinere a spiri-
gradului: ”într-o seară de decembrie, trupele mult tualităţii naţionale româneşti.

41