Page 44 - unirea 8-9

8-9

Lucian Blaga
împreună
cu fiica sa
Dorli Blaga tomimă în patru tablouri) şi Fapta (joc dramatic). În
1926 apare volumul Ferestre colorate (însemnări şi
fragmente). Tot în 1926, la Lugoj gândeşte şi scrie
drama Meşterul Manole (dramă în cinci acte), pe
care o definitivează şi o tipăreşte abia în 1927.
Soţia lui Lucian Blaga, Cornelia Blaga Bredi-
ceanu (părinţii doamnei Dorli Blaga), a mărturisit: „În
anii petrecuţi la Lugoj (1924-1926), Lucian Blaga a
trăit trei ani de tăcere meditativă, schiţându-şi un pro-
torilor Români. În 1921, lui Blaga îi apare şi drama gram de plăsmuiri pentru următorii treizeci”.
Zamolxe. În 1923 îi apare drama Tulburarea apelor. În „Casa Bredicenilor” şi în „Casa de la vie”
Anul 1924 este pentru Lucian Blaga un nod din Lugoj, Lucian Blaga a găsit o binemeritată linişte
existenţial, dar şi un pas important al marii călătorii creatoare, concentrându-se în această zare a biogra-
creatoare. În luna mai a anului 1924, Lucian Blaga fiei lui asupra zidirii operei, făcând un uriaş pas spre
publică la Cluj volumul de poezii În marea trecere, autodepăşire. Acest cadru a fost pentru poetul, filo-
volum în care poezia este o revelaţie interioară, o soful şi dramaturgul Lucian Blaga un anotimp sufletesc
translaţie între întuneric şi lumină în spaţiul subcon- al efervescenţei şi echilibrului lăuntric, temelia con-
ştientului, întunericul punând în evidenţă lumina, pentru strucţiei viitoarei opere, într-un cadru deopotrivă real
că, în esenţă, poemele lui Lucian Blaga rămân „poeme şi mirific, dar şi poetic.
ale luminii”. Cele trei volume de poezii scrise până în Din marea călătorie creatoare, Lucian Blaga
acest moment marchează o certă evoluţie în viziunea îşi surprinde, admirabil, propria existenţă în poezia
poetică a lui Blaga. Biografie (din volumul Lauda somnului, 1929): „Un-
În vara acestui an 1924, Lucian Blaga se sta- de şi când m-am ivit în lumină nu ştiu,/ din umbră mă
bileşte la Lugoj, împreună soţia sa, Cornelia Blaga ispitesc singur să cred/ că lumea e o cântare./ Străin
Brediceanu, în „Casa Bredicenilor” şi, pe timp de zâmbind, vrăjit suind,/ în mijlocul ei mă-mplinesc cu
vară, aceştia locuiesc în „Casa de la vie” sau „Casa mirare./ Câteodată spun vorbe care nu mă cuprind,/
de la grădină”, casa de vară din Lugoj a familiei Cor- câteodată iubesc lucruri care nu-mi răspund./ De vân-
neliei, distinsa familie a Bredicenilor (Coriolan Bre- turi şi isprăvi visate îmi sunt/ ochii plini,/ de umblat
diceanu, Tiberiu Brediceanu, Caius Brediceanu, Mihai umblu ca fiecare:/ când vinovat pe coperişele iadului,/
Brediceanu). când fără păcat pe muntele cu crini./ Închis în cercul
Pentru Lucian Blaga, „Casa Bredicenilor” din aceleiaşi vetre/ fac schimb de taine cu strămoşii,/ no-
Lugoj şi „Casa de la vie”, aflată la ieşirea din Lugoj, rodul spălat de ape subt pietre./ Seara se-ntâmplă
la poalele Dealului Viilor, a fost un loc pitoresc, unde: molcom s-ascult/ în mine cum se tot revarsă/ poveştile
„lumina atinge cu puteri mediteraneene globul solar sângelui uitat de mult./ Binecuvânt pâinea şi luna./ Zi-
al boabei de strugure şi unde seara coboară boarea ua trăiesc împrăştiat cu furtuna.// Cu cuvinte stinse în
răcoroasă a pădurilor de stejar.” (Hronicul şi cânte- gură/ am cântat şi mai cânt marea trecere,/ somnul
cul vârstelor). lumii, îngerii de ceară./ De pe-un umăr pe altul/ tăcând
Acest loc minunat – Lugojul – a fost pentru îmi trec steaua ca o povară”.
poetul şi filosoful Lucian Blaga un loc de taină, un Lucian Blaga reprezintă una dintre cele mai
popas la poarta câmpiei fără sfârşit a Banatului şi un complexe personalităţi poetice ale literaturii interbe-
izvor de energii creatoare; aici se întâlnesc nostalgiile lice, fiind un caz unic în literatura română care s-a
muntelui şi ale câmpiei. În tihna „Casei Bredicenilor” afirmat în poezie, dramaturgie, estetică, publicistică,
şi a „Casei de la vie” inspiraţia poetului Lucian Blaga memorialistică, filosofie, fiind un mare gânditor care
a excelat, această perioadă fiind un moment-cheie în şi-a elaborat un propriu sistem filosofic coerent: în
evoluţia lui Blaga ca dramaturg, poetul mărturisind: studiul Trilogia culturii, Blaga explică ideile de Ge-
„[...] în teatrul pe care-l scriu mă preocupă îndeosebi neză, esenţa şi sensul culturii în conformitate cu ceea
problema psihanalitică. Ea oferă un imens material, ce caracterizează în mod esenţial fiinţa umană: cultura.
cu extraordinare efecte dramatice”. Astfel, în 1925 Studiul Orizont şi stil reprezintă prima parte a Trilo-
văd lumina tiparului nu mai puţin de patru drame: giei culturii, precedând Spaţiul mioritic şi Geneza
Daria (dramă în patru acte), Ivanca, Învierea (pan- metaforei şi sensul culturii.

44