Page 49 - unirea 8-9

8-9
Lucian Blaga s-a născut la 9 mai 1895, în
localitatea Lancrăm, lângă Sebeş, şi a decedat la 6
mai 1961, la Cluj, fiind înmormântat în satul său natal
chiar în ziua când trebuia să-şi serbeze ziua de naştere.
A urmat cursurile liceale la Braşov şi a făcut Când este ales membru al Academiei Ro-
trei ani de teologie la Sibiu. Studiile filosofice le-a fă- mâne, în 1936, ţine un discurs cu tema „Elogiul satului
cut la Universitatea din Viena, unde a obţinut şi titlul românesc”. Din 1938 este profesor de filosofia culturii
de doctor, cu teza „Kultur und Erkenntnis” (1920). la Universitatea din Cluj. În 1956 este propus pentru
Între anii 1926 -1939 a îndeplinit diferite funcţii în Premiul Nobel, dar obţine cu câteva voturi mai puţin
diplomaţie (Varşovia, Praga, Viena, Berna, Lisabona). decât J. R. Jimenez. Poeziile sale poartă un mesaj
A fost numit profesor la Universitate din Cluj la o ca- tulburător de trăiri intense, de înţelegere a sensului
tedră creată în mod special pentru el (Filosofia cultu- lumii în intuiţii metafizice, cosmice şi globale. Opera
rii). Deşi a avut probleme de vorbire la începutul vieţii, sa este un tot organic, armonios, dinamic, pe de o
Lucian Blaga era înzestrat cu un extraordinar spirit al parte o lamentaţie aproape tragică, o izolare, o putere
percepţiei lumii înconjurătoare, cu o capacitate deo- covârşitoare a timpului, iar pe de alta un sentiment al
sebită în prelucarea intensă a impresiilor în adâncul unirii desăvârşite cu universul în tot ce are el mai
sufletului său, şi din care a rezultat o exprimare pe frumos. Lucian Blaga dă un sens filosofic în poeziile
măsură în operele sale. Blaga a fost pasionat de as- sale asupra trecerii timpului: timpul devorează, iar
tronomie şi îi abordează în operele lui pe: Goethe, existenţa este o mare trecere, de aceea este definit
Schiller, Alecsandri, Eminescu, Caragiale. Elementele ca un poet extraordinar al timpului: „încă un an, o zi,
de filosofie din care se inspiră le găseşte în operele un ceas/ şi drumuri toate s-au retras/ de sub picioare,
lui: Spinoza, Conta, Schopenhauer sau Platon. Îl de sub pas./ Încă un an, şi-un vis, şi-un somn/ şi-oi fi
interesează, de asemenea, darwinismul şi psihologia. pe sub pământuri domn/ al oaselor ce drepte dorm”.
Îl influenţează operele lui Kant, în raport cu care îşi În poezia sa găsim şi abordări despre sensul iubirii.
va dezvolta propriul sistem de gândire. Debutul în Dragostea devine o posibilitate de integrare în viaţa
filosofie îl va face cu eseul “Reflexii asupra intuiţiei lui universală. Iubirea poate invada fiinţa umană ca un
Bergson”, publicat în 1914. flux cosmic, o lumină primordială. Abordarea trecerii
Ca poet debutează în 1910 cu poeziile Pe timpului apare şi în contemplarea satului românesc:
ţărm şi Noapte, publicate în “Tribuna” din Arad. „eu cred că veşnicia s-a năcut la sat/ aici orice gând
Datorită sănătăţii sale precare, sentimentul e mai încet/ şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,/ ca şi cum
fragilităţii vieţii, izolarea şi interiorizarea ocupă un nu ţi-ar bate în piept,/ ci adânc în pământ undeva”
loc important în opera sa. (Sufletul satului). Lucian Blaga a desluşit la poporul
Activitatea publicistică o începe după termi- său de români sensul existenţei milenare pe acest
narea liceului, când publică în „Gazeta Transilvaniei” pământ, a aflat misterul rezistenţei peste timp, care la
şi „Românul” eseuri, precum Câte ceva despre filo- bază are doi piloni: limba şi credinţa. Tudor Vianu
sofia lui Bergson, Mister, Criticism istoric, Eroism spunea despre poet şi poezia sa: „…şi dacă poezia
în gândire, Concepţia despre lume şi ştiinţa. sa nu cucereşte prin senzualitatea ei, ea vorbeşte pu-
În plan literar Lucian Blaga preferă poezia ternic printr-o substanţă făcută din cele mai înalte
clasică şi romantică. În 1919 apare volumul Poemele nelinişti din câte pot atinge sufletul omenesc”. Poetul
luminii. Apreciat de Vianu, Iorga şi Agârbiceanu, şi filosoful Lucian Blaga a înţeles trecutul şi prezentul,
cucereşte de la bun început lumea literară. În 1921, pe care le-a proiectat într-un mers al civilizaţiei româ-
după publicarea volumului Paşii profetului şi a piesei neşti spre viitor, în acest sens fiind edificator Cântecul
Zamolxe, primeşte Premiul Academiei şi Premiul Uni- pentru anul 2000: „Vulturul ce roteşte sus/ va fi atunci
versităţii din Cluj. Creaţia lui Blaga se produce între de mult apus./ Lângă Sibiu, lângă Sibiu, prin lunci/
cele două războaie, o epocă de criză a lumii care îşi numai stejarii vor mai fi şi atunci./ Mai aminti-mă-va
va găsi reflexia într-o operă care depăşeşte cu mult un trecător/ vreunui străin, sub ceasul lor?/ Nu cred
biografia sa. să mă vestească cineva/ căci basmul ar începe-aşa:/
În 1920 se căsătoreşte cu Cornelia Bredi- Pe-aici umblă şi el şi se-ntorcea mereu,/ contimporan
ceanu şi se mută la Cluj, unde publică la „Voinţa”, cu fluturii, cu Dumnezeu.”.
„Patria”, „Gândirea”, „Adevărul literar”, etc. În 1926 Acum, în anul sărbătoririi Centenarului Marii
devine funcţionar al ministerului de externe şi e trimis, Uniri, se cuvine ca toţi românii să se apropie de opera
ca ataşat de presă, la Legaţia Română din Varşovia, lui Lucian Blaga, să o cunoască şi să o înţeleagă ca
apoi la Praga şi Berna. Este consilier de Legaţie la pe un fundament al unităţii de neam şi ţară, care este
Viena. ca un far în luminarea mersului poporului spre viitor.

49