Page 62 - unirea 8-9
P. 62

8-9






                                                                      Luptele au continuat cu înverşunare până în ziua
                                                                de 22 august, când trupele române , întărite cu forţe
                                                                din stânga Siretului şi cu unităţi refăcute în nordul
                                                                Moldovei, resping ultimul atac al inamicului la Târgu
                                                                Ocna. Bătălia de la Coşna, ultim ecou al marii bătălii
                                                                de la Oituz, se încheia la lumina sinistră a incendiului
                                                                oraşului pustiit. Dar cu ea, se stinsese definitiv şi nă-
                                                                dejdea străpungerii frontului românesc din Munţii
                                                                Oituzului şi a cuceririi Văii Trotuşului. Generalul Rohr
                                                                trebuia să imite gestul prietenului său, Mackensen de
                                                                a renunţa definitiv la ofensiva pe Valea Oituzului.
                                                                      Marele plan strategic a lui Ludendorff se pră-
                                                                buşise în cel mai complet eşec. Cleştele celor două
                                                                armate austro-germane, care trebuia să opereze de-
                                                                a lungul Trotuşului şi de-a lungul Siretului, zăcea la
                    România putea să respire uşurată; apărarea  pământ cu braţele sfărâmate.
              pământului strămoşesc încăpuse pe mâini sigure.         Bătălia de la Oituz e o izbândă a puterii de re-
                    Bătălia de la Mărăşeşti a fost, prin durata, pro-  zistenţă a soldatului român. În strânsă legătură cu
              porţiile şi intensitatea ei, cea mai mare bătălie care  bătălia de la Mărăşeşti, ea a reuşit să zădărnicească
              s-a dat pe frontul românesc în decursul Războiului  marele plan strategic al duşmanului, a salvat Moldova
              Mondial. Aceasta s-a dat pe un front complet înche-  de catastrofa invaziei şi a ocupaţiei inamice.
              gat, fără nici o soluţie de continuitate şi de divizii  Campania română din 1917 ţinuse cicizeci de
              proaspăt refăcute de o parte şi de alta, cu efective şi  zile. Ea începuse pe 22 iulie în bombardamentul nă-
              armament pus la punct, ridicate la maximum de putere  praznic de la Nămoloasa şi Mărăşti, pentru ca să-şi
              combativă. Caracteristica desfăşurării tactice a bătăliei  dea sufletul înaintea reţelelor de sârmă de la Cireşoaia.
              o formează substituirea trupelor ruseşti de pe linia  Din punct de vedere strategic, campania din 1917 a
              frontului cu trupe române, datorită dezordinii instau-  fost o dublă izbândă a românilor: una ofensivă la
              rate în rândurile armatei ruse. Mărăşeştii au venit,  început, când ne-a dat admirabila victorie de la Mă-
              după Mărăşti, ca să facă dovada că vigoarea sufletului  răşti, iar a doua în defensivă când armatele române
              românesc nu se alterase şi că se putea lua iarăşi un  au fost nevoite să pareze loviturile inamicului.
              loc, cu fruntea sus, în rândul prietenilor şi aliaţilor.  Oţelit trupeşte şi sufleteşte, soldatul român era
              Concomitent cu ostilităţile de la Mărăşeşti, la Oituz  acum un luptător conştient şi viteaz, înflăcărat pentru
              începuseră pe 8 august loviturile de artilerie, pregătind  apărarea patriei lui, dispreţuitor al oricărui pericol,
              ofensiva trupelor austro-germane conduse de genera-  gata la orice jertfă.
              lul Rohr, cu planuri de a face joncţiunea către Mără-   Este marea biruinţă a sufletului românesc
              şeşti cu trupele conduse de generalul Mackensen.  în campania anului 1917.
                    Se manifesta şi pe acest front, unde era dislo-
              cată Armata a II-a română, indisciplina forţelor ruseşti,       Col(r) dr.ing. Constantin Avădanei
              dornice de abandonare a frontului. Se creau mereu            Preşedintele cercului ,,ASTRA”  Cugir,
                                                                         Vicepreşedinte, Filiala judeţului Alba a
              goluri în liniile de apărare ale trupelor româno-ruse,    ANCE- ,,Regina Maria”, Vicepreşedinte,
              prin retragerea ruşilor, fapt care crea dificultăţi supli-  Filiala Judeţeană,,Gemina” a ANCMRR
              mentare în organizarea apărării. Din nenorocire pen-
              tru planurile comandamentului german, pe Rohr îl aş-                        Alba Iulia, iunie 2017
              tepta la Oituz aceeaşi neplăcere, pe care o avusese
              cu două zile înainte Mackensen pe malul Siretului. În
              locul rusului, plictisit de luptă, el va găsi pe românul
              dârz, care ştia că nimeni nu-şi apără mai bine poarta
              casei lui, decât stăpânul însuşi.

                                                             62
   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67