Page 58 - unirea 8-9

8-9

Ceea ce a dat însă proporţii catastrofale situaţiei
a fost influenţa ruşilor. Aproape un milion de ruşi au
pătruns în Moldova pentru a întări frontul în zona
sudică, impunând autorităţilor române o aprovizionare
corespunzătoare cu toate resursele necesare frontului.
Pe lângă toate acestea, a acţionat ca un blestem
asupra populaţiei, un nou flagel, mai teribil ca toate
celelalte, tifosul exantematic, care a răpus mii şi mii
de vieţi omeneşti.
Totuşi, în aceste condiţii grele guvernul şi cel-
elalte instituţii ale statului român retrase la Iaşi au reuşit
să întocmescă planuri eficiente de ameliorare a si-
tuaţiei.
Căci, prin toate vicisitudinile prin care treceau
şi prin toate suerinţele ce le îndurau, fiecare român,
Începutul anului 1917 găsea linia frontului în de la suveran până la cel din urmă sătean, era conştient
sudul Moldovei, singurul petec de pământ care mai că principala sforţare, către care se îndreptau toate
constituia ţara românească independentă. energiile şi în vederea căreia trebuiau să se facă toate
În această Moldovă, ştirbită şi ea în partea de sacrificiile, era reorganizarea armatei, renaşterea din
sud-vest, se concentrase toată puterea statului român: dezastru a puterii noastre militare.
suveranul, guvernul, parlamentul, autorităţile, armata. Resturile armatei de operaţii din Muntenia, re-
Iaşul, vechea capitală a Moldovei, devenise inima trase în Moldova, au fost împărţite în două.
rezistenţei româneşti. O parte, aproximativ şase divizii, constituind
Toată activitatea guvernului, toate preocupările Armata a II-a, a rămas pe frontul de luptă, în regiunea
naţiunii, toată viaţa care pulsa, agitată şi febrilă, în Vrancei, intercalată între unităţile ruseşti, care ocupau
bătrânul oraş, erau îndreptate în acest timp de grea tot restul frontului român.
încercare spre un singur ţel: reorganizarea armatei, Cealaltă parte, formată din restul diviziilor celor
punerea acesteia din nou în stare de luptă, pentru mai dezorganizate, a fost scoasă cu totul din luptă şi
apărare mai întâi şi apoi pentru ofensivă, în vederea transportată în nordul Moldovei, în zonele de reface-
eliberării întregului pământ românesc. re. Ea a constituit Armata I.
Trei erau greutăţile cele mai considerabile cu Principiile după care s-a condus comanda-
care se confruntau autorităţile pentru restabilirea unei mentul român în reorganizarea armatei, au fost ur-
vieţi normale: problema alimentării cu hrană şi mătoarele: efectivul armatei a fost micşorat la cifra
materiale, dificultatea organizării transporturilor şi lipsa pe care o îngăduiau resursele ţării, pentru o campanie
combustibililor. Pe măsură ce trupele române, deci- de lungă durată. De aceea, s-a redus numărul diviziilor
mate, obosite şi dezorganizate, soseau în Moldova de infanterie la 15 unităţi şi două de cavalerie, câte
dinspre sud, în aceeaşi măsură soseau dinspre nord au fost la începutul războiului.
şi est trupele ruseşti, coborându-se spre miazăzi, ca Astfel, diviziile au devenit unităţi omogene ca
să întărească frontul şi să oprească inamicul. Căile efectiv, încadrare şi armament, iar acestea au format
ferate erau blocate, gările aglomerate, locuinţele corpurile de armată, considerate unităţi de coman-
ocupate, astfel că trupele române au fost nevoite să dament, putând fi formate dintr-un număr mai mare
se retragă în Moldova pe jos, în condiţii de iarnă sau mai mic de divizii, după necesităţile operative.
cumplite, care au echivalat doar cu retragerea arma- Astfel, au fost reorganizate artileria de câmp,
telor lui Napoleon de la Moscova şi Berezina. cavaleria, aeronautica.
Moldova se aglomeraseră cu trupe şi populaţie Totalul forţelor combatante ale armatei române
civilă şi greu se făcea faţă aprovizionării cu cele se ridica la aproape 400000 de oameni.
necesare traiului. În multe localităţi se instalaseră
panica de foamete şi boli.
58