Page 61 - unirea 8-9

8-9
Inamicul organizase puternic frontul său cu
lucrări de apărare.
La 14 iulie toate unităţile române erau la postul
de luptă. Armata a II-a era organizată pe două corpuri
de armată: Corpul IV, sub comanda generalului Vă- Astfel duşmanul a trecut la ofensivă şi a lovit
leanu şi Corpul I, sub comanda generalului Arthur un front în transformare, neorganizat. Bătălia de la
Văitoianu. Mărăşeşti au început-o germanii împotriva ruşilor şi
Trupele acţionau sub imboldul dat de generalul au sfârşit-o, luptând pe acelaşi front cu trupele ro-
Averescu prin ordinul de zi acesta făcea apelul suprem mâne.
la încordarea tuturor puterilor pentru ,,cea mai dreaptă Bătălia de la Mărăşeşti s-a desfăşurat pe par-
şi mai sfântă cauză-izgonirea cotropitorului din cursul a 14 zile, cu jertfe mari de ambele părţi, cu
căminele noastre”. forme de luptă dintre cele mai diverse: acţiuni în ofen-
În după-amiaza zilei de 22 iulie artileria Armatei sivă şi defensivă, asalturi pe diferite aliniamente ale
a II-a a început să verse foc din cele 228 de guri de inamicului, atacuri la baionetă, manevre de inducere
tun. În noaptea de 23-24 iulie trupele Diviziei a 3-a în eroare a inamicului, focuri puternice de artilerie,
au luat cu asalt tranşeele inamice iar în seara zilei de etc.
24 iulie linia înaintării române era lângă valea Şuşiţei Pentru a revitaliza acţiunile Armatei I în câmpul
şi se pregătea asaltul asupra satului Mărăşti, puternic tactic şi ai conferi o viteză de reacţie potrivit condiţiilor
fortificat de inamic. Brigada a 6-a din Divizia a 3-a impuse de vigoarea inamicului, pentru a face faţă ris-
avea însărcinarea să atace şi să cucerească acest sat. cului crescut ca armata germană să treacă la o ofensivă
Şi, astfel în dimineaţa zilei de 25 iulie satul Mărăşti a generală şi să cucerească Moldova, Înaltul Coman-
trecut în mâinile trupelor române. Armata a II-a dament român a luat o hotărâre gravă, înlocuirea
română repurtase o biruinţă strălucită. Frontul duşman generalului Christescu, prea prudent în asemenea si-
fusese sfărâmat pe o lungime de 30 de km şi împins tuaţii, cu generalul Eremia Grigorescu, eroul de pe
pe o adâncime de 20 km. frontul de la Oituz.
Zguduirea puternică a frontului rus, produsă Generalul Eremia Grigorescu era o figură em-
de înfrângerea din Galiţia a oprit în mers victorios blematică şi interesantă a războiului nostru. Era în-
ofensiva Armatei a II-a la Mărăşti şi a înăbuşit-o din truparea chipului clasic al soldatului de rasă, mândru
faşă. La 3 august Bucovina era din nou în mâna austro- ca un muşchetar, viteaz ca un cavaler medieval. Pe
germanilor, linia duşmană cea mai înaintată atingea lângă acestea, o solidă educaţie militară şi tehnică,
frontiera rusă şi română. un ochi sigur şi o energie de fier. Optimismul său ro-
Planul german prevedea atacarea Moldovei din bust îşi găsea expresia în formule romantice, ce
două părţi: arhiducele Iosif trebuia să continue deveneau populare, impresionau corpul ofiţeresc şi
ofensiva dinspre Bucovina înspre nordul Moldovei, masele soldăţimii şi le ridica moralul.
iar Mackensen primi ordinul să pregătească marea Deviza lui ,,pe aici nu se trece!” devenise
ofensivă de la Siret. Atacul german trebuia să se dea celebră: cu faima ei trecuse generalul de pe frontul
în regiunea Fundeni-Nămoloasa. Morgen trebuia să Oituzului pe acela al Mărăşeştilor. Domina cele mai
forţeze trecerea peste Siret cu cinci divizii şi să grele situaţii printr-o netulburată încredere în sine şi
învăluie, de la sud la nord, trupele noastre. Însă planul în puterea împrejurărilor, declarând de nenumărate
a fost dat peste cap datorită ofensivei victorioase a ori că acel obuz care să-l ucidă încă nu a fost turnat.
Armatei a II-a de la Mărăşti. Într-un moment de acalmie generalul a explicat
Pentru apărarea nordului Moldovei, comanda- înaltului Comandament român situaţia critică din
mentul româno-rus decisese formarea unei armate sectorul frontului Panciu-Mărăşeşti şi a propus şi soluţii
de manevră care se aduna la Roman. pentru rezolvare. Eremia Grigorescu era hotărât să
Germanii aveau în plan străpungerea frontului menţină linia frontului la sud de Mărăşeşti şi pregătirea
în sectorul ocupat de trupele ruşeşti. Ştiau că ruşii noilor atacuri de pe acest aliniament, inclusiv relocarea
dispun de doar trei divizii care se opuneau la şapte în noaptea de 13-14 august a unor divizii române de
divizii germane. o parte şi de cealaltă a râului Siret.
În noaptea de 6-7 august trebuia să aibă loc o La cererea generalului Prezan, generalul rus a
mişcare de înlocuire a trupelor ruseşti de pe malul ridicat comanda armatelor ruso-române generalului
drept al Siretului, cu trupe din Armata I română. rus Ragoza şi a încredinţat-o generalului român
Grigorescu.

61