Page 68 - unirea 8-9
P. 68

În Cuvânt                                                                 8-9

                                Să încolţesc
                                 în Cuvânt,
                                  precum                                        Memorie vie
                              grâul în toamnă;
                                                                               Scriu fiecare clipă
                                 mai apoi,                                        şi-n imagini
                              în soarele verii,
                              în spice-cuvinte                                şi clipa se va rescrie
                                  rodind.                                      şi dincolo de timp

                            Talantul primit                                     şi-această clipă
                                                                                va fi o altă clipă
                             Am înmulţit înmiit                                   prin retrăire,
                               talantul primit                                   prin reamintire
                           la venirea mea-n lume,                                  va dăinui

                             l-am rescris mereu                                  – memorie vie,
                              în lumină de stea                                 din memorie vie.

                             şi dăruindu-l înmiit                            Un cer de cuvinte
                          mi s-a întors înmiit înapoi,
                                                                                          Poetului Mihai Eminescu
                              cum dar din dar,                              Atât de aproape de tine,
                           cum lumină din lumină.                                   Poete!

                         La masa cuvântului                                     Între tei şi senin
                                                                              e un cer de albastru,
                             La masa cuvântului                                   istorie pură,
                                mă aşez iar                                         minune,
                                                                                   tăcere…;
                             – ca întotdeauna –
                                                                                între tei şi mirare
                              să împart cu voi                                 e un cer de cuvinte;
                              hrană de suflet,
                              hrană de spirit.                                   la picioare-ţi,
                                                                                   „Dorinţa”
                          La masa cuvântului stau!                            se îngână cu paşii-mi,
                                                                                   spre tine,
                           În lumină de stea                                        Poete,
                                                                               veşniciei s-o dea!

                                 Mă scriu                         (la Bustul şi Teiul lui Mihai Eminescu din Grădina “Copou”,
                                  pe mine                            Iaşi; la Zilele Revistei „Convorbiri Literare”, mai, 2010)
                                 cu fiecare                                       Echinox
                                   clipă
                                                                                  În echilibru
                                 şi fiecare                                       cu Universul
                                clipă scrisă                                      sufletul meu
                                  devine                                        intră în Echinox
                              lumină de suflet                                      ca-ntr-o
                              în lumină de stea                                    mănăstire

                               dăruindu-se.                                      – cu smerenie.

                                                             68
   63   64   65   66   67   68   69   70   71   72   73