Page 96 - unirea 8-9
P. 96
8-9
Ana Ardeleanu
Gesturile care strică armonia
Deosebirea între cei ce vânează idealul
Cu săgeţi otrăvite
Şi cei ce potrivesc piesele pe tabla conştiinţei
E pasul făcut peste ere
Felul cum privesc fluturele
Ce-şi tremură aripile
Pe floarea de iris
Unii îl vânează
Iar alţii îl poartă pe frac
Ca pe un blazon
Străbătând aceeaşi înserare
Adiaţi de acelaşi vânt
Ce a aşternut cenuşa păcatului
Peste Sodoma şi Gomora
Adevărul e precum parfumul
Îl ia cine poate
Din dreptul florii
Pe haina fiinţei
Unii îl smulg petală cu petală
Stricând rotundul perfecţiunea
Atitudinea vinovată Desculţe şi dezbrăcate
Rămâne cu scalpul în mână Rănindu-şi tălpile
De unde îşi ia sufletul belşugul legendei
Dintre faptele aflate Spectacolele istoriei
Dincolo de spaţiul tău de respirare Sângele prelins pe săbiile încrucişate
Puţine aşează ceaunul pe focul încins Care cândva au purtat pe mâner ca simbol
Pentru a răspunde iluziei de foame Ramura de măslin
Nevoi de vânătoare
Restul alungă bâzâitul de viespe Poţi adula sau poţi răni porumbelul
Al celor care trag cu săgeata Blândeţea lui rămâne aceeaşi
În lucrul etern Vorba rămâne aceeaşi în gura înţeleptului
La fiecare îndoială a ta
Am smuls din perete tabloul Doar albul mai alb se înfierbântă
Pe imaginea sfântă
Ce nu a cunosut iubirea Cu cât mai aproape de sufletul tău
Doar a imitat a mimat gesturile cu simţire de floare Se întâmplă
Era ora de vârf a marilor trăiri
Care nu-şi găseau locul potrivit pentru procreere Răspunsurile venite pe ape
Toate fiinţele cereau drept la existenţă
Doreau să-şi pună papioane să intre în saloane Lumânarea pare să se termine
Să fie primite pe covorul roşu Şi nu e nimeni să o schimbe
Dar nimeni nu se întreba Să-i însoţească jertfa
De unde atâta cerneală Toţi cei blocaţi în imaginaţia mea
Atâta sânge nobil prelins din cuvânt Se tem să intre în acţiune
De unde atâta sacrificiu şi în baza cărui ideal Pentru a nu pune în primejdie memoria
Când lucrurile bune parcurg saharele Secolele de existenţă în care s-a exersat
96