Page 46 - UNIREA - Nr 10
P. 46

şi-au manifestat încântarea să aplaude evenimentul,                                         10
              apoi anunţând pe distinşii oaspeţi invitaţi din România
              şi din America. Ing. Cristian Pascu, preşedintele So-
              cietăii „Dorul”, activă în metropolă din 1903, a apre-
              ciat că: „asemenea întâlniri sub patronajul spiritual al  onoarea de a o deschide mi-a fost oferită mie, ca
              lui Eminescu, cu care ne întâlnim an de an la New  universitară şi istoric literar anume sosită de la Sibiu.
              York, ne ajută să ne găsim pe noi înşine.         Aducând argumente ineluctabile, desprinse din pu-
                    Anul 2018 a avut pentru românii de pretutindeni  blicistica eminesciană, am vorbit despre conştiinţa
              o semnificaţie deosebită, Centenarul Marii Uniri. Însă  patriotică probată de ilustrul ziarist în pledoaria sa
              a fi de Centenar acasă, în ţară, chiar la Alba Iulia, în-  pentru Basarabia ca destin românesc. Adevărat analist
              seamnă a te umple cu energie. Pretutindeni în ţară  politic, redactorul-şef de la ziarul „Timpul” din Bucu-
              ne-am reîntâlnit cu Eminescu, chiar şi într-un sat din  reşti cunoştea îndeaproape istoria Basarabiei şi estima
              Bucovina, unde am vizitat o biserică de lemn ridicată  corect riscurile preteniilor emise de Rusia cea puterni-
              acum 300 de ani; acolo am descoperit mormântul    că asupra acestui pământ străvechi românesc.
              bunicii dinspre mamă a Poetului, Paraschiva Juraşcu,    Eminescu a pivotat în articolele sale pe ideea
              cea care a murit la 50 de ani”.                   cardinală că „astăzi e dar timpul ca să întărim, atât în
                    Prof. Mariana Terra, moderatoarea sesiunii, a  români, cât şi în popoarele mari ale Apusului, credinţa
              dat cuvântul unui invitat de onoare al evenimentului,  în trăinicia poporului român.”
              dl Dorian Branea, directorul Institutului Cultural Ro-  Ceea ce uimeşte pe cititorul de astăzi este cât
              mân de la New York, care a apreciat că „această re-  de mult a scris Eminescu în presa epocii despre Basa-
              uniune este cel mai frumos mod de a-ţi petrece o zi la  rabia şi a făcut-o cu un patos patriotic bine temperat.
              New York, căci Mihai Eminescu este o perfectă an-  O asemenea lecţie de demnitate naţională ar merita
              coră identitară, una care merită continuată ca tradiţie.  să figureze în manualele şcolare, ca raţionament pus
                    În străinătate, primează instituţii, cum sunt fami-  să acţioneze asupra conştiinţei româneşti de către un
              lia, în care mama perpetuează limba, făcând copiii să  dascăl în ale politicii.
              înţeleagă tradiţiile şi obiceiurile naţionale, şi asociaţiile  M. N. Rusu, critic literar, redactor-şef al re-
              culturale, cărora li se alătură Biserica, foarte impor-  vistei  „Lumină Lină”, şi-a intitulat comunicarea Emi-
              tantă ca factor de păstrare a identităţii naţionale. Abia  nescu – premergător al „spaţiului mioritic” (În me-
              pe locul 3 figurează Statul Român cu instituţiile lui.  moria lui Dimitrie Vatamaniuc). Făcând o intere-
                    Evenimente cum este Simpozionul Mihai Emi-  santă demonstraţie a continuităţii spiritului autentic
              nescu ne ajută să simţim româneşte.”.             românesc de-a lungul timpului, autorul comunicării a
                     Ca noutate de viu interes, directorul a anunţat  semnalat faptul inedit, anume că Mihai Eminescu a
              că I.C.R.-ul din New York organizează turneul Or-  prefigurat teoria care avea să primească  şi să poarte
              chestrei Simfonice Naţionale a României, care va sus-  mai târziu sigiliul gândirii lui Lucian Blaga.
              ţine în S.U.A. şapte concerte, dintre care şase cu      Ştefan Stoenescu, de la Ithaca, New York, a
              casa închisă. Ascultând o asemenea veste neaşteptată,  prezentat comunicarea Naţionalism şi/sau patrio-
              mi-am spus că nici nu pot visa să-i ascult, tocmai în  tism în poesia lui Eminescu prin similitudine cu
              America, pe minunaţii instrumentişti, cu toţii tineri şi  situaţia romanticilor de expresie engleză. În de-
              exuberanţi, ai acestei orchestre, despre care auzisem  monstraţia sa, secolul al XIX-lea, numit şi al naţiunilor,
              vorbindu-se în ţară. Mi-am luat gândul de la ei, reţi-  a produs în estul Europei constituirea unor state na-
              nând ideea că biletele erau vândute, deşi preţul unui  ţionale, precum acelea ale românilor sau maghiarilor,
              bilet era în jur de 100$.                         reconstituite pe baze noi în urma decăderii Imperiului
                     Tot acum se marchează, avea să continue    Otoman. În acel context, definiţia românească a patri-
              domnul director Branea, debutul preşedinţiei la Uni-  otismului o dăduse Tudor Vladimirescu: „Patria este
              unea Europeană a României, o investire fără prece-  norodul, nu tagma jefuitorilor”.
              dent, dovedind preţuirea de care se bucură ţara noas-   Scriitorii secolului al XIX-lea erau intelectuali-
              tră în lume.                                      tribuni, precum Dickens, realist-romantic, care de-
                    Sesiunea ştiinţifică a celei de a XXVI-a ediţii a  masca în romanele sale, apărute periodic sub for-
              Simpozionului Mihai Eminescu a avut ca temă generală  ma foiletoanelor, silnicia claselor dominante şi a in-
              Discursul identitar la Eminescu: Patriotism şi na-  stituţiilor precum  Parlamentul,  numit de istoricul şi
              ţionalism, ieri şi azi, în conştiinţa românească şi  filosoful Thomas Carlyle „Camera palavrelor”, locul

                                                             46
   41   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51