Page 48 - UNIREA - Nr 10

10
ideologică a eliberării naţiunilor de sub dominaţia
imperiilor. În artă, el a fost asociat cu romantismul şi
şcolile artistice naţionale. Vorbitorul a atras atenţia
asupra noţiunii de naţionalism şovin ca ideologie a
oprimării altor popoare, subliniind diferenţa funda- ficiat, la Biserica „Sf. Petru şi Pavel” din Astoria, o
mentală dintre naţionalism, ca respect şi dragoste pen- slujbă de pomenire, prezentă dintru începuturile eve-
tru propria naţiune, şi naţionalism şovin, ca denigrare nimentului, respectiv de acum 26 de ani, ca moment
a valorii altor popoare şi justificare a oprimării lor. distinct şi încărcat de emoţie în programul manifestării
De aceea, orice naţionalism este patriotism, dar nu şi new-yorkeze. În acest an, alături de poeţii Mihai Emi-
invers. Ştefan cel Mare era patriot, dar nu naţionalist, nescu şi Grigore Vieru, au fost pomeniţi mitropolitul
pentru că, pe atunci, nu exista naţiunea. Antonie Plămădeală, George Alexe şi memorandistul
În schimb, Eminescu era naţionalist şi patriot transilvănean Nicolae Cristea.
în Scrisoarea III, spre exemplu. Dar nu era naţionalist La reuniunea literară a Cenaclului „Mihai Emi-
şovin, cum a demonstrat convingător Ioan Slavici nescu” din New York, programul moderat de ing.
în Amintirile lui, explicând sensul formulărilor „bul- Cristian Pascu a fost variat şi încărcat de o profundă
găroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subţire”, care emoţie românească. El a cuprins recitaluri de poezie
nu vizează acele popoare, ci pe parveniţii care au o- originală susţinute de membrii cenaclului, între care
cupat poziţii importante spre a jefui naţia română. au fost aplaudaţi Nicole Smith, Theodor Damian, Va-
Critica membrilor altor popoare – greci, evrei, bulgari, lentina Ciaprazi, Elena Mitru şi Felicia Georgescu.
ruşi – nu se baza pe criterii rasiale, religioase, entice Un moment aşteptat de cei interesaţi să cu-
sau culturale, ci pe situaţia economică a României noască ce noutăţi vin din România a fost lansarea u-
din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când un nor recente apariţii editoriale, ca Nicolae Cristea, Me-
număr important de posturi cheie în stat erau deţinute ditaţiuni politico-istorice. Spre Marea Unire, Edi-
de străini, şi nu de români, Vechiul Regat aflându-se tura D*A*S, Sibiu, o ediţie îngrijită de Anca Sîrghie
pe atunci în plin proces de tranziţie de la o economie şi Marin Diaconu, şi Întâlnire pe calea undelor. In-
agrară, asociată cu marile proprietăţi moşiereşti, la o terviuri despre scriitori români, Editura Technome-
economie burgheză, legată de industrie şi servicii. dia din Sibiu, de Anca Sîrghie şi Alexandru Braşo-
Atunci când în poezia Doina autorul observă vean, vol. 1 fiind prefaţat de Ana Blandiana, şi vol. 2,
cu durere că „De la Nistru pân la Tisa/ tot românul cu un cuvânt înainte semnat de Maria Daniela Pănă-
plânsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta zan. Prima carte s-a bucurat de prezentarea criticului
străinătate”, el apără propria naţiune română de cotro- literar M. N. Rusu, iar cele două volume de interviuri
pirea veneticilor lacomi şi abuzivi. despre scriitori români au fost recenzate cu vervă şi
În lumina acestui adevăr, nici un atac împotriva autoritate ştiinifică de prof. pr. Theodor Damian.
lui Eminescu nu se justifică. Noile apariţii se constituie în concluzia prezen-
Universitara Valentina Ciaprazi, profesoară tatorilor ca o contribuţie de valoare pentru cultura
de limbă şi literatură franceză la Colegiul La Guardia română, iar universitara Anca Sîrghie este de peste
din New York, a răspuns întrebării Ne mai trebuie un deceniu o prezenţă emblematică la simpozionul
Eminescu azi?, demonstrând că poetul dăinuie ca dedicat marelui poet Eminescu la New York. De a-
un simbol viu al perenităţii noastre. ceea, Domnia Sa a primit din partea Societăţii Româ-
Propunându-şi să menţină dialogul artelor ne Creştine „Dorul” o medalie splendidă, placată cu
plastice aşa cum ele se afirmă astăzi la conaţionalii aur de 14 carate, având diametrul de 50 mm, cu Rege-
noştri de pe ambele maluri ale Atlanticului, Galeria le României Carol I pe faţă şi pe revers cu Regina E-
SPIRITUS (Director Viorica Colpacci), a fost pre- lisabeta, soţia sa poetă, cunoscută sub numele de
zentă şi la ediţia a XXVI-a a evenimentului, la care Carmen Sylva, care a tradus din poezia eminesciană.
au fost expuse lucrări ale unor artişti din România, Programul a continuat cu doamna Alexandra Pevida,
precum Nicolae Sava, Cristina Călinescu Fodor, Vlad care a recitat expresiv poeziile Pe lângă plopii fără
Iulian Fodor, Paula Slivinschi, Livia Mărculescu, Cris- soţ şi Mai am un singur dor. Copiii şcolii de duminică
tian Macovei, Marin Răducu, şi totodată din SUA, au lecturat poezii din creaţia lui Mihai Eminescu, sub
ca Viorica Colpacci, Garabet Salgian, Maria Tăzlă- îndrumarea profesoarei Irina Aniului, care a asigurat
oanu, Alexandra Stoenescu, Andrei Damian şi Alex momentului un caracter interactiv, prin solicitarea ca
Orza din New York, Cătălina Sidea din Chicago şi recitatorii invitaţi la cenaclu să răspundă în limba
Despina Amăriuţei din California. română unor întrebări cu miez patriotic. S-au remarcat
În cea de-a II-a parte a simpozionului, desfă- între copii Natalie Pascu, Justina Aniului, Ana Maria
şurată în 13 ianuarie 2019, pr. Theodor Damian a o- Paul, Isabella Pascu, Aaron Aniului şi Dora Paul.

48